Absenteism în floare la Bacalaureat 2024. Cum explică fenomenul un expert în educație

27.000 de elevi nu s-au înscris în acest an la Bacalaureat. Este calculul făcut de expertul în educație prof. Ștefan Vlaston care a comparat numărul elevilor înscriși la simularea din martie cu cel al elevilor care au susținut azi proba la Limba română,oral. Care este motivul? Ar fi chiar două, de fapt, consideră specialistul.

„Eu am făcut următoarea socoteală: la Simularea examenului de Bacalaureat din luna martie a acestui an s-au înscris 146.000 de elevi. La examenul propriu zis, care a început azi, cu proba la Limba și literatura română, oral, s-au înscris 119.000. Deci, unde este diferența de 27.000 de elevi? Unde sunt acești copii? Și de ce am ajuns într-o astfel de situație, care se repetă, din păcate, de la an la an?”, se întreabă expertul, conform Adevarul.

Eu am făcut următoarea socoteală: la Simularea examenului de Bacalaureat din luna martie a acestui an s-au înscris 146.000 de elevi. La examenul propriu zis, care a început azi, cu proba la Limba și literatura română, oral, s-au înscris 119.000. Deci, unde este diferența de 27.000 de elevi? Unde sunt acești copii? Și de ce am ajuns într-o astfel de situație, care se repetă, din păcate, de la an la an?”, se întreabă expertul.

Mai mult, acesta bănuiește că nici cifrele de la simularea din primăvară nu ar fi chiar reale. „Înainte de orice explicație, trebuie făcută o precizare: în acest an, ministerul Educației nu a mai oferit date concrete cu privire la numărul elevilor înscriși din cei existenți, așa cum a făcut-o în anii trecuți”, spune profesorul. „Cei din minister, în anii anteriori, spuneau așa: s-au înscris la simularea Bacalaureatului 146.000 de elevi dintr-un total de..și dădeau un număr sau veneau cu un procent. Să zicem, 85% din numărul total. Dar anul acesta nu au mai scris ca să aflăm și noi numărul total de elevi existenți”.

Elevii „virtuali” care figurează doar pe hârtie

Revenind la această cifră de 27.000 de elevi absenți, profesorul oferă și două explicații. Ar fi vorba, în primul rând, despre așa numiții elevi virtuali, care sunt trecuți în catalog, figurează în actele școlilor dar, în realitate, ei au abandonat de multă vreme școala. Sau vin la ore când au chef „Acești elevi există doar pe hârtie, nu și în realitate. Motivul? Școlile sunt interesate să-i păstreze în scripte pentru că primesc finanțare per capita, în funcție de numărul de elevi. Mai ales că la noi există o regulă care mi se pare absurdă. În fiecare toamnă se înscriu în cataloage elevii din anul trecut, chiar dacă au absentat. De ce? Ca să nu se afle că rata abandonului este atât de mare. Îi trec pe toți, an de an, indiferent că au fost la școală, că nu au fost la școală, că au fost repetenți, că au fost corrigenți. Și iată cum apar elevii virtuali”

Profesorul vine cu un alt exemplu, și anume situația elevilor înscriși la examenul de Evaluare Națională. „În anul 2019 erau în clasa a opta 186.000 de copii. Și au venit la Evaluarea Națională 146.000. Unde s-a pierdut restul? Păi nu s-a pierdut, căci nu erau deloc! Secretariatele școlilor au înscris automat copiii care frecventau cursurile”.
Elevii români, slab pregătiți

Un alt motiv al absenteismului este slaba pregătire a elevilor care nu au vrut să se complice inutil. „Ei își cunosc valoarea. Știu că vor obține note mici. Așa că de ce să se mai deranjeze să vină? Sunt absolut străini de materia care se cere la Bacalaureat. Mai ales că acum, cu supravegherea video, nu mai au șanse să copieze. E mai greu cu șmecheritul”.

Absenteismul elevilor este o boală grea a sistemului de învățământ din România, iar fenomenul este total scăpat de sub control. „Îmi aduc aminte de o situație semnalată în Gorj. Un inspector școlar a venit într-un liceu industrial și a notat elevii prezenți. Era doar patru elevi în tot liceul, asta în condițiile în care, teoretic, în fiecare clasă ar fi trebuit să fie în jur de 25 de copii. Uite cum ne furăm singuri căciula!” Expertul se întreabă cum de este posibil ca într-o școală să existe o prezență de doar 25% și nimeni să nu ia nici o măsură. „Cum e cu legea învățământului obligatoriu până în clasa a XII-a? Parcă aveam o lege în acest sens”, mai spune Ștefan Vlaston.
Peste o treime dintre absolvenții promoției curente, în Olt, nu dau BAC-ul

În județul Olt au fost înscriși în toamna trecută, în ultimul an de liceu, aproximativ 3.300 elevi, la formele de învățământ zi și seral. Dintre aceștia, doar 2.062 s-au înscris la examenul de Bacalaureat. O parte nu au absolvit cursurile liceale, însă cei mai mulți dintre cei neînscriși sunt absolvenți ai formei de învățământ seral.

Liceul Tehnologic „Dimitrie Petrescu” din Caracal a început anul școlar 2023-2024 cu 43 elevi înmatriculați în clasa a XII-a și 81 în clasa a XIII-a (seral). Din cei de clasa a XII-a au promovat 32, dar doar 25 au ales să se înscrie pentru susținerea probelor Bacalaureatului. Și absolvenții de la seral au fugit de BAC, din cei 80 care au finalizat cursurile fiind încris un singur candidat.

Directoarea Liceului, prof. Clarisa Florica, spune că cea mai mare provocare este să-i aducă pe elevi la școală și să-i ajute să finalizeze cursurile, chiar și fără Bacalaureat. Pentru că sunt și elevi care ajung la liceu cu medii de 2 și 3 la Evaluarea Națională, misiunea profesorilor de a-i aduce la media 6, necesară promovării Bacalaureatului, se dovedește în cele mai multe cazuri imposibilă. Cei mai mulți sunt tentați, în clasele mari, să renunțe la cursuri și să lucreze în străinătate, o altă parte își găsesc de lucru în zonă și, și aceștia, acumulează absențe care în final îi conduc spre repetenție. La peste 100 absențe deja sunt repetenți.

„Au rămas repetenți din cauza absențelor. Nu au mai venit, au plecat în afară, nu ai cum să-i treci. Regulamentul este pentru toată lumea la fel. (…) La 20 de absențe se scade un punct la purtare, dacă ai peste 100 de absențe deja ești repetent din cauza absențelor. Avem elevi care sunt angajați, muncesc, alții stau acasă și au grijă de gospodărie pentru că părinții nu sunt în țară, sunt situații diverse”, explică directoarea Clarisa Florica.

Dintre cei care renunță la cursuri, după câțiva ani o parte se întorc și se înscriu la liceu la seral, după ce se conving că diploma de absolvire îi poate ajuta să-și găsească un loc de muncă mai bun.