Petrișor Peiu: datoria publică e la 45% și va fi dusă de politicieni la peste 60%

Din cele aproape 500 de miliarde datorie publică totală (care include și garanțiile emise de autoritățile centrale și locale), cea mai mare parte, adică 483,5 miliarde de lei (44,7% din PIB) reprezintă datoria guvernamentală, cea care trebuie plătită de noi toți. Restul, de doar 15,8 miliarde de lei este datoria locală, decentă ca nivel și structură, 1,4% din PIB.

Situația este, însă, în desfășurare, așa cum ar zice generalii. Astfel încât, conform „Programului indicativ revizuit de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2020 urmare a celei de-a doua rectificări bugetare”, recent elaborat de către ministrul de finanțe, anul acesta țărișoara se va împrumuta de 138,5 miliarde de lei, din care 91 miliarde de lei este deficitul bugetar de acoperit (sursa: AICI). Să traducem un pic: de la începutul anului, pentru acoperirea deficitului, ministerul de finanțe s-a împrumutat de vreo 40 de miliarde de lei, urmând așadar să mai ia de pe piață încă 51 de miliarde de lei până la sfârșitul anului, când vom avea, așadar, o datorie publică totală de cel puțin 550 miliarde de lei, adică vom fi sărit bine de 50% din PIB (vom fi la peste 52% ). Numai datoria publică guvernamentală va fi peste 50% din PIB. Mai mult, anul viitor ni se pregătește un deficit bugetar de minim 7,5% din PIB, adică peste 80 de miliarde de lei (sursa:AICI), așa că vom poposi cu datoria aproape de nivelul de 60% din PIB! Adică vom fi pe lângă maximul recomandat de UE. Între timp, guvernul va defila prin pragurile din Legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară, precum odinioară rapidul Traian prin gara Basarabi.

Așa, de amorul artei, vă prezint succint ce ar trebui să facă onor guvernul conform legii sus-amintite (sursa: legea 69 din 16 aprilie 2010):

1. Dacă datoria publică guvernamentală depășește 45%, ministerul Finanţelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil (art 13, alin 1).
2. Dacă datoria publică depăşeşte 50% din produsul intern brut, Guvernul prezintă public şi aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut. Programul cuprinde și măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Acest lucru trebuie realizat într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică (art 13 alin.2).
3. Dacă datoria publică depăşeşte 55% din produsul intern brut se aplică prevederile de la punctul precedent și, în plus, Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public (Atenție: aici intră și pensiile)! (art 13, alin 3)
4. Dacă datoria publică depăşeşte 60% din produsul intern brut, în plus, Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice, cu 5% pe an (art 13, alin 4).
   
   Recapitulăm: astăzi, după împrumuturile din iulie și august, probabil avem datoria publică guvernamentală la peste 45% din PIB. Ați primit, dragi cetățeni, vreun raport de la guvern? La sfârșitul anului, probabil vom avea respectiva datorie la peste 50% din PIB. Se vor îngheța salariile din sistemul public? Hai să fim serioși! Iar la sfârșitul anului viitor probabil vom fi cu datoria guvernamentală peste 55% din PIB. Credeți că se vor îngheța pensiile?
   
   E drept că mintea creață a politicianului român a inventat, ca la orice lege, o prevedere ambiguă care o face inaplicabilă și care se referă la „circumstanțe extraordinare” (art 8), dar, atenție! după încetarea acelor circumstanțe, nu trebuie „afectat obiectivul pe termen mediu”. Păi e clar că datoria guvernamentală nu va scădea, că doar nu s-au terminat alegerile în țara asta.

Articol preluat de pe pagina de facebook a lui Petrișor Peiu.