PSD și PNL nu au făcut nimic în 34 de ani împotriva traficului de droguri! România s-a transformat din țară de tranzit, în țară de consum de droguri

Iuliamartie 4, 2024

PSD și PNL nu au făcut nimic în 34 de ani împotriva traficului de droguri. Nu avem scanere pe frontiere și la coletării, inclusiv Poșta Română. Drogurile intră la liber în țară, iar femomenul traficului și consumului de droguri a explodat. Avem o lege a combaterii traficului și consumului de droguri din 2003, pentru că aveau probleme cu drogurile fii lui Adrian Năstase și Ion Țiriac. Asta cred că spune multe. Nu se dorește combaterea fenomenului traficului de droguri, iar cei din PSD și PNL latră de fiecare dată cu anii grei de pușcărie pe care îi primesc peștișorii căzuți în plasa DIICOT. În ultimii 4 ani, în Portul Constanța nu a mai fost capturat niciun gram de cocaină. Și asta cred că ne spune multe despre cei din conducerea Poliției Române, Benone Matei și Bogdan Despescu.

În București consumul de droguri este asemănător cu cel din marile orașe europene. O arată o analiză a apelor reziduale care se realizează anual de către Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie în peste 100 de orașe europene. Drogul cel mai utilizat de români este ketamina, în timp ce în weekend crește consumul de cocaină și ecstasy.

În București se consumă de trei ori mai multă ketamină săptămânal decât media la nivel european: 10 mg/zi/1000 locuitori față de 3,21 mg/zi/1000 locuitori în alte oraşe europene. Cel puțin așa arată o arată o analiză a apelor reziduale care se realizează anual de către Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie în peste 100 de orașe europene. Reprezentanți ai Agenției Naționale Antidrog (ANA) au trimis probe de la stația de epurare Glina, colectate la aceeași oră, timp de o săptămână. Cinci tipuri de substanțe interzise au fost analizate.

Cu această ocazie s-a mai constatat că la noi consumul de cocaină și metamfetamină este ușor mai redus decât în restul Europei, cocaină – 165 mg /zi /1000 locuitori față de 219,65mg/ zi/ 1000 locuitori în alte oraşe europene și MDMA-media săptămânală 11 mg/zi/1000 locuitori Bucureşti versus 11,36 mg/ zi/ 1000 locuitori oraşe europene. Însă, în weekend utilizarea cocainei și a ecstasy-ului crește.

„Pe timpul weekendului s-au observat valori mai mari în ceea ce priveşte consumul de cocaină şi ecstasy ceea ce înseamnă că este folosit în scop recreaţional”, a declarat Ramona Dabija, director ANA.

Practic, analiza apelor uzate sugerează că este vorba de un consum mai mare de stupefiante în România decât se credea.

„Faptul că avem măsurători suplimentare este un argument puternic că în România drogurile încep să fie consumate din ce în ce mai mult. Mulți ani am spus că România este o țară de tranzit, acum este una de consum. În ultimii ani cumva ne-am gândit relaxat că se consumă doar marijuana, iată că adevărul arată că se consumă foarte mult ectasy, ketamină și cocaină”, a explicat psihologul Mihai Copăceanu pentru „Adevărul”.

La rândul lui, medicul toxicolog Radu Țincu, șeful disciplinei de toxicologie din cadrul Universității de Medicină Carol Davila, consideră că avem de-a face cu o „subdimensionare a fenomenului”, în condițiile unei creșteri a consumului: „Eu cred că mai mult de unul din zece români a consumat, doar că toate aceste studii se fac prin interviu, iar oamenii pot să nu recunoască utilizarea drogurilor de teama sancțiunilor penale, dar și din cauza stigmatizării”.

Distracția de weekend

De ce se consumă mai multă cocaină și ecstasy în weekend? „Efectele acestor substanțe sunt în strânsă asociere cu timpul liber, cu relaxarea, distracția, clubăreala, tot ce înseamnă petrecerea a timpului liber”, spune psihologul Mihai Copăceanu.

Mulți tineri nu se pot distra fără ajutorul substanțelor psihoactive, iar consecințele sunt dezastruoase pe termen lung. Medicul Radu Țincu a explicat și care sunt riscurile pentru sănătate. „Pericolele sunt date de faptul că ele sunt substanțe stimulatoare, în primul rând vor activa în mod artificial creierul și activitatea cardiovasculară. În supradoze, pot determina stări de agitație cu crize epileptice, pot să mimeze simptome de infarct miocardic acut, iar pe termen mediu ele dau dependență”, a spus medicul primar ATI la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca.

Ketamina – drogul care te amorțește

Ketamina este un anestezic folosit în medicina umană și veterinară, iar studii recente au demonstrat că s-a dovedit eficient în combaterea depresiei. Însă, riscurile utilizării acestei substanțe sunt mari. Ca drog, ketamina are efect halucinogen și specialiștii spun că este folosită mai ales în combinație cu alte droguri. Și „cocaina roz”, care a ajuns și pe piața din țara noastră conține ketamină, pe lângă MDMA și colorant roz.

„Ketamina produce o anestezie disociativă, adică persoana respectivă își păstrează starea de conștiență, însă nu mai resimte durerea, de aceea este foarte periculoasă utilizarea acestei substanțe pentru că, de multe ori, persoanele respective se pot autovătăma fără să realizeze de fapt riscurile la care se expun, pentru că nu percep durerea. Ketamina nu este folosită frecvent ca drog recreațional ca atare, ci mai ales este folosită în combinații: cea mai utilizată a fost stropirea frunzelor de canabis cu marijuana, dar a mai fost utilizată și în combinație cu alte droguri recreaționale”, a spus medicul toxicolog Radu Țincu.

Observatorul european pentru droguri și toxicomanie avertiza că în ultimii ani ketamina este disponbilă în mod constant pe piețele naționale de droguri. Aceasta poate fi inhalată, iar uneori chiar injectată. Consumul de ketamină poate provoca dependență severă. Substanța este una imprevizibilă și poate duce la pierderea controlului fizic, atunci când doza este mare. De asemenea, poate provoca decesul. Cel mai recent caz este al actorului Matthew Perry, a cărui moarte accidentală a fost provocată de această substanță. Doza mare de ketamină a provocat pierderea cunoștinței actorului și scufundarea acestuia în cada cu hidromasaj.

„Faptul că există un nivel crescut de ketamină în timpul săptămânii arată că vorbim nu doar de persoane care consumă în weekend, în modul de a obține o stare de bine în mod social și distractiv, ci putem vorbi de persoane care sunt dependente. De cele mai multe ori se consumă în combinație cu alte tipuri de droguri. Categoria adulților tineri este cea mai la risc, unii dintre ei spunând că de pildă ketamina are pentru ei același efect ca și alcoolul. Cred că sunt motive suplimentare de a ne da seama că avem nevoie de servicii de terapie și de tratament pentru persoanele care consumă în exces și sunt la risc de a dezvolta dependență”, a adăugat Mihai Copăceanu.

Mai mult decât atât, mulți pot consuma ketamina fără să fie conștienți de prezența ei, avertizează medicul Radu Țincu.

„De multe ori nu o consumă ei, ci o pot primi, pentru că poate fi folosită de traficanți pentru a crește puterea unor droguri, iar drogurile respective se livrează împreună cu ketamina, iar cei care o consumă este posibil să nu știe că, de exemplu, marijuana pe care o consumă conține și ketamină. Oamenii pot cumpăra marijuana cu gândul că este o substanță naturală și că nu are o toxicitate atât de mare, însă nu au de unde să știe dacă cel care o vinde nu a contaminat-o cu alte substanțe de sinteză cum este ketamina sau alte tipuri de droguri sintetice”, a transmis Radu Țincu.

De altfel, această substanță „este ieftină și se poate produce în laboratoarele de chimie cu ușurință, ceea ce pentru producătorii de droguri reprezintă o facilitate”, a mai spus medicul.

„Trebuie făcute campanii de informare, de conștientizare cu privire la riscul de a consuma droguri. Cred că este nevoie de programe de educație care să fie realizate în spațiul public și la nivelul școlilor, pentru a-i informa pe tineri cu pivire la aceste riscuri”, concluzionează Radu Țincu.