Procurorul Iorga Moraru a clasat o anchetă esențială referitoare la plagiatul lui Ciucă / A ajuns șefa secției de combatere a corupției din DNA, propusă de ministrul PNL, la câteva zile după închiderea anchetei

Noi suspiciuni legate de modul în care Justiția a abordat o speță referitoare la teza de doctorat a liderului PNL, Nicolae Ciucă. La începutul acestui an, în plină procedură de numire a unui post de conducere din Direcția Națională Anticorupție – decizie politică – procurorul Mihaiela Iorga-Moraru, nominalizată, în noiembrie 2023, pentru această poziție, a închis o anchetă în care cercetase modul de repartizare al unui dosar de la Curtea de Apel București referitor la doctoratul lui Ciucă. De notat că Mihaela Iorga Moraru a fost propusă la șefia secției de combaterea a corupției din DNA (cea mai importantă funcție) de ministrul justiției, Alina Gorghiu (PNL) și numită de președintele Klaus Iohannis în ciuda avizului negativ al secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

• 4 ianuarie 2024: Procurorul Iorga-Moraru a clasat ancheta privind trucarea repartizării dosarului prin care președintele PNL, Nicolae Ciucă, a obținut anularea sesizărilor de plagiat din doctoratul său.

• 11 ianuarie 2024: La propunerea unui ministru PNL, Iorga-Moraru a devenit procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA. Secția de procurori din CSM a avizat negativ propunerea cu 5 voturi împotrivă și doar 1 pentru.

În 2022, în mod suspect, dosarul a ajuns pe masa lui Marius Iosif, un judecător apropiat de PNL care a admis acțiunea lui Ciucă și l-a salvat dintr-o situație extrem de delicată. La acel moment, Iorga-Moraru s-a autosesizat și a pornit urmărirea penală in rem existând suspiciunea că a fost trucată procedura de repartizare a dosarului.

În noiembrie 2023, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, subordonata lui Ciucă în PNL, a propus-o pe Iorga-Moraru pentru o funcție-cheie în DNA – procuror-șef al Secției de combatere a corupției, iar, pe 4 ianuarie 2024, aceasta a clasat dosarul legat de trucarea repartizării aleatorii.

O săptămână mai târziu, cu toate că Secția de Procurori din Consiliul Superior al Magistraturii dăduse aviz negativ pentru numirea ei la Direcția Națională Anticorupție, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire în funcție a Mihaielei Iorga-Moraru. ”Nu sunt abilitată să vorbesc, trebuie să vă adresați Biroului de Presă”, a declarat Iorga-Moraru, conform G4Media.ro.

Cronologia evenimentelor

29 iunie 2022: după o serie de dezvăluiri G4Media.ro, procurorul Mihaiela Iorga-Moraru (foto) de la Secția de urmărire penală și criminalistică a Parchetului General s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals informatic pentru care a început urmărirea penală in rem a doua zi.

Motivul: exista o suspiciune rezonabilă că procedura de repartizare pe complete și stabilirea primului termen de judecată pentru un dosar de la Curtea de Apel București fusese trucată.

Dosarul fusese intentat de premierul în funcție la acel moment, Nicolae Ciucă, care ocupa și funcția de președinte PNL. Acesta se confrunta cu acuzații de plagiat în teza sa de doctorat, jurnalista Emilia Șercan prezentând, în ianuarie 2022, mai multe probe în acest sens.

În tentativa sa de a bloca analiza tezei sale de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), premierul ceruse la Curtea de Apel anularea sesizărilor de plagiat depuse ca urmare a articolului Emiliei Șercan, invocând faptul că fuseseră întocmite greșit.

G4Media.ro a prezentat dovezi care indicau faptul că, în ziua depunerii acțiunii, dosarul lui Ciucă a fost schimbat ”din pix” de la completul la care ajunsese prin repartizare aleatorie, ajungând pe masa judecătorului Marius Iosif, anterior numit în înalte funcții publice chiar de PNL, partid condus la momentul judecății de Ciucă.

Metoda prin care a avut loc acest lucru se numește ”Coperta”, este ilegală, dar notorie în justiție, și are ca scop mutarea dosarelor ”la completul care trebuie”. În fapt, dosarului intentat de Ciucă i-a fost atribuit un număr de la completul lui Iosif, deși acest număr fusese deja atribuit unui alt dosar, unul în care un cetățean străin pe nume Moumene cerea să nu fie expulzat din România.

Judecătorul Iosif a admis cererea lui Ciucă, a anulat cele trei sesizări depuse pentru analiza tezei și, câteva săptămâni mai târziu, s-a pensionat.

• 25 august 2022: Asociația Declic a formulat plângere penală pe această speță, acuzația fiind alterarea integrității datelor informatice. Plângerea a fost conexată anchetei inițiale.

• 4 octombrie 2022: Iorga-Moraru și-a însușit acuzația Declic și a extins urmărirea penală in rem pentru săvârșirea infracțiunii de alterarea integrității datelor informatice.

• 28 noiembrie 2023: Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, subordonată pe linie de partid lui Nicolae Ciucă în PNL, a anunțat că o nominalizează pe Mihaiela Iorga-Moraru pentru funcția de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din Direcția Națională Anticorupție (DNA).

• 5 decembrie 2023: Cu cinci voturi din șase exprimate, Secția de Procurori din Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ numirii lui Iorga-Moraru. Acest aviz a fost consultativ.

• 4 ianuarie 2024: Iorga-Moraru a semnat Ordonanța de clasare a dosarului penal legat de trucarea repartizării dosarului.

În această ordonanță, consultată de G4Media.ro, procurorul de caz a făcut cronologia cercetărilor din care se observă că, inițial, Iorga-Moraru a menționat că ”există o suspiciune rezonabilă” cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals informatic.

”Coroborat cu suspiciunile privind lipsa de imparțialitate a magistratului judecător Marius Iosif, decurgând din funcțiile ocupate în perioada 2007-2008 în cadrul Ministerului de Justiție și respectiv din calitatea de membru în Marea Lojă Masonică, încălcarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor este de natură a conduce la o afectare a actului de justiție. (…) Există indicii (…) există o suspiciune de lipsă de imparțialitate. (…) Faptul că o eroare de natură tehnică, ori o dublă înregistrare a cauzei nu a fost identificată decât după apariția în presă a informațiilor, când s-a dispus eliminarea de pe portal a datelor care nu au avut corespondent în dosarul 2826/2/2022, creează o suspiciune rezonabilă în sensul că repartizarea cauzei nu a fost efectuată în mod aleatoriu, ceea ce, coroborat cu o posibilă afectare a imparțialității magistratului judecător, ar putea conduce la o nerespectare a dreptului la un proces echitabil”, a scris în Ordonanța de clasare procuroarea Iorga-Moraru despre motivația inițială a cercetărilor.

În final, însă, bazându-se pe declarațiile grefierelor Luminița Dinu și Gabriela Ștefania Ilie, implicate în înregistrarea dosarului și care au declarat: ”Nu-mi amintesc cu exactitate care a fost parcursul celor 2 cereri de chemare în judecată și nici împrejurările în care am ajuns să efectuez anumite modificări în ECRIS (sistemul de înregistrare n.r.) cu privire la informațiile privind părțile (…) Nu-mi explic ce am avut în vedere la acel moment (…) Cred că nu am fost atentă (…) nu am văzut” (Dinu), respectiv ”(…) având în vedere volumul de activitate este posibil să fi uitat să fac aceste mențiuni (…) nu-mi amintesc ce s-a întâmplat cu exactitate la acel moment și cum am ajuns să întocmesc această rezoluție cu numărul de înregistrare 2826/2/2022, dar pot să presupun că unul ditre colegii de la Secția a IX-a a rătăcit rezoluția pe care o întocmisem” (Ilie), procurorul de caz Iorga-Moraru a clasat dosarul pentru toate acuzațiile.

Pentru Dinu, Iorga-Moraru a afirmat că ”nu se poate reține că ar fi efectuat înregistrările necorespunzătoare cu intenție”, așadar infracțiunea de abuz în serviciu ”nu există”. De asemenea, infracțiunea de fals informatic a fost clasată pentru că Dinu ar fi efectuat modificări în sistem potrivit practicii existente în cadrul instituției, fără a avea nevoie de aprobare de la superiori, în timp ce alterarea datelor informatice a picat deoarece intenția Luminiței Dinu a fost de a corecta datele introduse eronat la implementare.

11 ianuarie 2024: La propunerea Alinei Gorghiu, ministrul PNL al Justiției, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Mihaielei Iorga-Moraru în funcția de șefă a Secției de combatere a corupției din DNA.

Întrebată de G4Media.ro dacă există o legătură între clasare și numirea la DNA, Iorga-Moraru a declarat că ”Nu sunt abilitată să vorbesc, trebuie să vă adresați Biroului de Presă”.

Avocatul Asociației Declic, Toni Decean, a precizat pentru G4Media.ro că va contesta decizia de clasare la instanță, deoarece este nelegală și a expus mai multe motive: ”Soluția este greșită atât în privința stării de fapt, care nu este reținută corect, cât și în privința existenței infracțiunii, unde se reține că ar fi doar o eroare de transcriere greșită a numerelor celor două dosare. Sintetic, ca stare de fapt s-a reținut așa:

– dosarul 2826 a fost repartizat pe secții la ora 11.42, apoi la 12.17-12.19 s-au introdus părțile, iar la 12.37 s-a repartizat către completul judecătorului Iosif.
– dosarul 2836 a fost repartizat pe secții la ora 13.03, iar la ora 13.33-13.35 s-au operat modificări în ECRIS, după care s-a repartizat la completul judecătorului Vladu.
Deși martora Ilie Gabriela spune ca în dosarul 2826 s-a înregistrat inițial Moumene, doamna procuror reține ca stare de fapt că dosarul lui Ciucă ar fi fost cel înregistrat sub nr. 2826, fără să argumenteze în vreun fel.”

Avocatul Decean mai susține că ar fi fost necesară o expertiză informatică pentru a clarifica anumite aspecte, concluzionând că ”Esențial pentru a stabili dacă a fost sau nu eroare este să se stabilească care cerere a primit numărul 2826, iar din ce scrie că ar fi declarat martorele eu înțeleg că dosarul lui Moumene a primit acest număr. Și, dacă e așa, nu mai poate exista justificare pentru ca Moumene să fie ulterior pusă în dosarul 2836.”

Magistrați avansați care au avut de-a face cu dosarul Ciucă

Mihaiela Iorga-Moraru nu este primul magistrat care avansează în funcție după ce a avut sub lupă o situație conexată la doctoratul premierului Nicolae Ciucă. Judecătoarea Ionela Tudor, cea care, anterior procesului lui Iosif, a suspendat efectele înregistrării sesizărilor de plagiat pe motiv că analiza doctoratului ar aduce beneficii adversarilor politici ai premierului în funcție și, astfel, ar fi afectată stabilitatea țării, a ajuns apoi, în mai puțin de un an, șefa uneia dintre secțiile de contencios-administrativ de la Curtea de Apel București.

Conform unei informații publicate de G4Media.ro, Marius Iosif, care a ieșit din sistem la câteva săptămâni după sentința din dosarul lui Ciucă, a primit o pensie 21.885 de lei.

Afinitatea lui Iosif pentru PNL, modul în care dosarul a ajuns la completul său și decizia de a-i admite acțiunea lui Ciucă par cu atât mai suspecte cu cât ulterior, în octombrie 2023, în apel, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a anulat decizia și a respins acțiunea liderului liberal, constatând că sesizările petenților adresate CNATDCU au fost întocmite corect.

Câteva zile mai târziu, pe 8 noiembrie 2023, G4Media.ro a trimis la Ministerul Educației, instituție care asigură partea juridică pentru CNATDCU, întrebarea ce se va întâmpla cu analiza tezei lui Ciucă.

De precizat că, teoretic, pe baza unor noi prevederi legale, CNATDCU nu mai poate emite decizii de plagiat, ci doar să întocmească rapoarte care să fie trimise unei instanțe de judecată, aceasta fiind cea care decide dacă suspiciunile se confirmă sau nu. În ciuda faptului că de la momentul adresei G4Media.ro au trecut aproape trei luni și jumătate, iar Legea 544/2001 privind informațiile de interes public obligă autoritatea să răspundă în maximum 30 de zile, G4Media.ro nu a primit o reacție nici până astăzi. În această dimineață, un reprezentant al Biroului de Presă a declarat că ”Răspunsul este la Direcția Juridică, vom verifica”.

Și Marian Henzulea, unul dintre cei trei petenți din 2022 care au depus sesizare pentru teza lui Ciucă pornind de la articolul Emiliei Șercan a încercat, fără succes, să afle în aceste zile ce se întâmplă cu analiza acestui doctorat. El a discutat telefonic cu Elena Panciu, coordonatorul Secretariatului Tehnic al CNATDCU care i-a transmis că ”Dacă există o decizie a unor instanțe, probabil ar fi trebuit să ne parvină prin intermediul Direcției juridice a Ministerului Educației. Dacă există o decizie care trebuia pusă în aplicare la nivelul Secretariatului tehnic, am fi avut-o și probabil că s-ar fi întâmplat ceva. (…) Cel mai bine este să vă adresați direct Direcției juridice și să întrebați dacă a fost făcută comunicare și ce decizii s-au luat.”

Pentru G4Media.ro, Henzulea, care în prezent este voluntar în cadrul grupului civic ”Inițiativa pe bune”, a adăugat că ”Urmează să trimit o cerere către Ministerul Educației să-mi spună când au primit hotărârea Înaltei Curți și ce au hotărât mai departe legat de sesizarea mea”.

În 2022, ministrul Educației, Ligia Deca, membru PNL și subordonată a lui Ciucă pe linie de partid, a fost acuzată că ar fi venit la o ședință CNATDCU cu scopul de a bloca verificarea doctoratului altui lider liberal, Nicolae Bode.