Ciucă și Ciolacu jefuiesc țara: număr record de angajări la stat

Cumpătarea guvernanților în ceea ce privește resursele statului nu a fost fermă nici în perioada în care angajările la stat au fost înghețate, numărul bugetarilor crescând atât în perioada Cabinetului Ciucă, dar și în cea a Executivului Ciolacu.

În luna noiembrie din 2021, Nicolae Ciucă își începea mandatul de premier într-o nouă formulă guvernamentală, având ca partide componente PNL, PSD și UDMR, ceea ce însemna o mare Coaliție, capabilă să poată face mari reforme. Inclusiv reforma constituțională ar fi putut fi începută cu o majoritate de două treimi. 1.258.810 angajați la stat erau în noiembrie 2021, potrivit datelor Ministerului de Finanțe.

În doar câteva luni, Guvernul Ciucă a luat primele măsuri de austeritate, blocând angajările la stat în perioada iulie-decembrie 2022.

Încercarea de cumpătare nu a dat roade, iar la rocada premierului (iunie 2023), când șefia Guvernului a fost preluată de Marcel Ciolacu, numărul angajaților la stat ajungea la 1.284.199 persoane. Iar tendința de creștere a continuat. Penultimele date oferite de Ministerul de Finanțe arătau că la stat erau 1.289.405 angajați, date aferente lunii octombrie 2023, în timp ce în luna noiembrie 2023, când sunt ultimele statistici publice, numărul angajaților la stat ajunseseră la 1.295.230. Practic, Guvernul condus de Marcel Ciolacu e la mai puțin de 5.000 de posturi ocupate de pragul de 1,3 milioane. Grosul angajaților este în administrația publică centrală, adică 829.358 de persoane, în timp ce în administrația publică locală numărul era de 465.872 de angajați pe posturi. Toți aceștia vor resimți reforma care ar trebui pregătită de Guvern în ceea ce privește noua lege a salarizării, aflată încă în stadiul discuțiilor între Putere și actorii sociali.

Borna de 1,3 milioane de angajați la stat a mai fost atinsă în perioada guvernării Tăriceanu (decembrie 2004 – decembrie 2008). Mai mult, în decembrie 2008, Executivul Tăriceanu a „ratat“ la mustață borna de 1,4 milioane angajați la stat, fiind doar 1.399.000 de posturi ocupate, conform datelor de la Ministerul de Finanțe. La acea vreme, România încă era într-o perioadă de creștere economică, având loc măriri de pensii și salarii pe bandă rulantă, mai ales că 2008 fusese și an electoral, cu alegeri locale și parlamentare, apoi în anul următor veneau la rând europarlamentarele și prezidențialele.

Statistica lui Boc

Odată cu venirea lui Emil Boc la Palatul Victoria, Guvernul a început să strângă cureaua și a venit adevărata austeritate. Pe 7 august 2011, în cadrul unei ședințe de Guvern, Emil Boc, premier la acea vreme, susținea că numărul angajaților din administrația publică a crescut cu 165.473 de persoane în perioada ianuarie 2009 – iunie 2011, numărul total al bugetarilor ajungând la finele lunii iunie la 1.233.284 de persoane. La finalul lui 2011, cu doar o lună înainte să plece din funcție, numărul angajaților de la stat ajunsese la 1,19 milioane, o tendință care va continua și în guvernările Ponta, când numărul bugetarilor ajunge la circa 1,17 milioane.

Din cauza dezmățului bugetar din perioada Guvernului Tăriceanu, Executivul Boc a fost cel care a venit cu reducerea drastică a numărului secretarilor și subsecretarilor de stat, dar și cu eliminarea pensiilor speciale, cu excepția celor ale magistraților. Se întâmpla printr-o asumare a răspunderii, inițial întoarsă de CCR în Parlament, apoi corectată în câteva zile și acceptată de judecătorii constituționali.

Angajările la stat, oficial înghețate din mai

La jumătatea lunii mai, în Monitorul Oficial era publicată ordonanța de urgență care îngheța angajările la stat tot anul 2023, fiind permise doar anumite excepții, aplicabile atât pe domenii întregi (sănătate, educație, asistență socială) sau organizarea de concursuri în cazuri temeinic justificate și cu acceptul Guvernului. De asemenea, la finalul lui 2023, Executivul a hotărât cǎ în anul 2024 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice. Prin excepție, in cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile publice locale.