Elena Udrea a dat cărțile pe față în dosarul Hidroelectrica: ‘Eu nu am luat banii. I-au folosit cei din partid. De ce sunt obligată să plătesc eu?’
Elena Udrea află pe 31 ianuarie 2024 decizia definitivă a Înaltei Curți în Dosarul Hidroelectrica, ultimul din cele trei pe care aceasta le-a avut pe rolul instanțelor de judecată. Fosta șefă a PDL a declarat în ultimul cuvânt că banii de la afaceristul Bogdan Buzăianu n-au ajuns la ea, ci la partid, astfel că nu se justifică măsura confiscării speciale a averii ei.
„Eu nu am luat banii. Acești bani au fost o donație la partid și au fost mulți care au venit cu sponsorizări. Eu am fost trasă la răspundere pentru că eram șefă de partid la acel moment. Doamna Topoliceanu plătea chirie de 4000 de euro, se plimba cu mașini scumpe și din banii ea cheltuia în interesele personale. Eu am informația strict de la Topoliceanu despre acei bani. De acești bani s-au folosit cei din partid, de ce sunt eu obligată să plătesc pentru ceea ce nu am făcut?!”, a declarat Elena Udrea în ultimul cuvânt.
Curtea de Apel București a dat publicității pe portalul ReJust.ro motivarea încetării procesului penal cu privire la Elena Udrea în Dosarul Hidroelectrica.
Motivarea primei sentințe a Elenei Udrea: „Toate apărările inculpatei sunt vădit nefondate”
Judecătoarea fondului din Dosarul Hidroelectrica a notat negru pe alb în motivarea hotărârii din 11.04.2023, că Elena Udrea este vinovată de trafic de influență, dar între timp fapte s-au prescris.
„Din perspectiva condițiilor de tipicitate ale infracțiunii de trafic de influență Curtea constată că toate apărările pe care inculpata (Udrea Elena Gabriela – n.r.) le-a formulat fie personal, cu prilejul audierii sale în cursul urmăririi penale, fie prin intermediul apărătorilor săi aleși, cu ocazia administrării probatoriului pe parcursul procesului penal, în sensul că banii nu au fost dați pentru ca ea să facă vreo intervenție în vederea menținerii contractelor încheiate de firmele lui (Buzăianu Bogdan – n.r.) cu Hidroelectrica, ci ca o sponsorizare pentru PDL și în scopul ca ea și alți oameni politici importanți să nu mai atace public aceste afaceri și că nu a promis nicio astfel de intervenție în sensul menționat de acuzare, sunt vădit nefondate.
Prin oferirea sumei de 5 milioane de dolari inculpatei (Udrea Elena Gabriela – n.r.) și remiterea ulterioară către aceasta a unor foloase necuvenite în valoare de 3.400.000 de euro, martorul (Buzăianu Bogdan – n.r.) a urmărit nu numai ca afacerile sale având ca obiect intermedierea vânzării de energie furnizată de Hidroelectrica S.A. să nu mai fie atacate în spațiul public de către factorul politic, dar și ca prin exercitarea influenței pe care inculpata (Udrea Elena Gabriela – n.r.) era percepută că o are prin prisma calității sale de membru marcant al partidului aflat la guvernare și a strânsei relații de colaborare cu Președintele statului, să asigure protejarea și stabilitatea acestor afaceri, prin menținerea derulării în condiții cât mai profitabile a convențiilor încheiate cu Hidroelectrica S.A., cu atât mai mult cu cât aceasta era una dintre condițiile care ar fi putut garanta succesul demersurilor de înstrăinare a SC Energy Hodung S.R.L. către Fondul de investiții din Qatar, fără a fi nicidecum vorba despre vreo sponsorizare a Partidului Național Liberal condiționată de încetarea atacurilor publice la adresa afacerilor cu energie desfășurate de firmele controlate de (Buzăianu Bogdan – n.r.).
Nu numai că inculpata nu a manifestat o atitudine de respingere sau de refuz al ofertei venite din partea martorului (Buzăianu Bogdan – n.r.), dar a și primit prin intermediar foloasele materiale remise de acesta, dispunând ulterior asupra modului de cheltuire a sumelor de bani primite sub formă de cash și, totodată, în considerarea acestei promisiuni de facto făcute cumpărătorului de influență, a și întreprins unele minime demersuri pe lângă funcționarii în drept vizați de acesta pentru a constata dacă exista în mod real vreun pericol iminent care să afecteze afacerile lui (Buzăianu Bogdan – n.r.) cu Hidroelectrica S.A.
Împrejurarea că sumele de bani încasate în numerar au fost folosite într-o proporție semnificativă în interesul partidului din care inculpata făcea parte nu prezintă nicio relevanță în speță, întrucât, potrivit normei de încriminare a infracțiunii de trafic de influență, primirea sau acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase este sancționată nu doar atunci când este făcută în interes personal, ci și atunci când este făcută pentru altul.
În raport cu aspectele anterior menționate, Curtea constată că deşi pentru infracţiunile de trafic de influență și spălarea banilor, în care faptele reținute în sarcina inculpatei (Udrea Elena Gabriela – n.r.) se încadrează juridic (…), acţiunea penală s-a stins prin intervenirea prescripţiei răspunderii penale, totuși se impune confiscarea specială de la inculpată a sumelor de 2.500.000 de euro, respectiv 900.000 de euro”, notează instanța de fond.
Acuzațiile DNA pentru Elena Udrea în Dosarul Hidroelectrica
Elena Udrea este acuzată de DNA că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.
„Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro; creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii”, susţin procurorii.
Potrivit anchetatorilor, pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro, care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media, Udrea a preluat-o de la firma controlată de omul de afaceri prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.