Declaraţie de presă – Deputat Cristina Iurişniţi (USR)

Cartoful fierbinte al descentralizării răspunderii în privinţa siguranţei sanitare în unităţile de învăţământ. Începutul anului şcolar: o responsabilitate doar a părinţilor şi a şcolii?

Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii au realizat primul Ghid cu norme sanitare pentru începutul anului şcolar 2020-2021. Noutatea prezentată în noul document este reprezentată de declaraţia pe proprie răspundere pentru părinţi. Acest document are un dublu rol: pe de-o parte condiţionează accesul elevilor în incinta şcolii, iar pe de altă parte, se încearcă o exonerare de răspundere a şcolii în situaţia în care unul dintre elevi ar fi infectaţi cu Covid-19.

Astfel, părintele trebuie să completeze documentul, declarând că în ultimele 14 zile:

– Copilul nu a prezentat simptome specifice unei afectiuni cu potenţial infectios (febră, tuse, dureri de cap, dureri de gât, dificultăţi de respiraţie, diaree, vărsături, rinoree, etc).;

– Copilul nu a fost diagnosticat cu COVID-19;

– Copilul nu a venit în contact cu o persoană testată pozitiv pentru această afecţiune;

– Nu voi aduce copilul în colectivitate dacă prezintă simptome specifice unei afecţiuni cu potenţial infecţios (febră, tuse, dureri de cap, dureri de gât, dificultăţi de respiraţie, diaree, vărsături, rinoree, etc)

Atrag din nou atenţia asupra câtorva aspecte pe care le voi semnala atât ministrului Educaţiei cât si Ministrului Sănătăţii:

1. Având în vedere că declaraţia pe proprie răspundere se supune prevederilor Codului Penal, cum anume se poate demonstra că un copil nu a venit în contact cu o persoană testată pozitiv pentru această afecţiune? Cu alte cuvinte, cum ar trebui părintele să îşi asume un fapt pe care nu îl cunoaşte şi nici nu l-ar fi putut cunoaşte? Consider că se impune o formulare mult mai clară prin care părintele să fie obligat să îşi asume răspunderea în nişte condiţii precise.

2. Consider că se impune realizarea unui ghid distribuit părinţilor prin intermediul şcolii sau primăriilor prin care părinţii să aibă acces la informaţii utile pentru siguranţa copiilor lor.

DSP-urile trebuie să fie actori nu spectatori în acest plan al revenirii în şcoli. Prezenţa unui asistent medical în fiecare şcoală e absolut necesară.

3. Dacă de prezentarea acestei declaraţii pe proprie răspundere depinde accesul în şcoală, care este cadrul normativ la nivel normativ primar care ar permite o astfel de restricţie a dreptului constituţional la învăţătură?

4. Ce se întâmplă cu elevii care au împlinit vârsta de 18 ani? Conform Codului Civil, aceştia dobândesc capacitate de exerciţiu deplină, fapt care semnifică că aceştia sunt cei care trebuie să completeze declaraţia pe proprie răspundere.

Mai mult, atrag atenţia că responsabilitatea părinţilor este esenţială, însă nu ar trebui să fie pusă toată această presiune doar asupra lor: Este nevoie de o implicare constantă şi proactivă a autorităţilor publice locale. Cine va face triajul epidemiologic la intrarea în şcoală? Cine va verifica zilnic aceste declaraţii pe propria răspundere? De asemenea, mă aştept ca autorităţile locale să aloce fonduri suficiente pentru achiziţionarea dezinfectanţilor, dar şi pentru angajarea personalului care să asigure igienizarea periodică a sălilor de curs şi a spaţiilor comune.

Aşadar, DA pentru responsabilitate şi responsabilizare concertată asumată conform competenţelor instituţionale!

Prin urmare, autorităţile şi instituţiile trebuie să dea un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte protejarea elevilor şi a profesorilor, dar şi a comunităţii.

Deputat


Cristina-Ionela Iurişniţi