Parchetul European, percheziții domiciliare în România și Franța, într-un dosar de fraudă cu peste 30 de milioane de euro

Parchetul European (EPPO) a anunțat efectuarea a 40 de percheziții domiciliare în locații din România și Franța. Potrivit informațiilor furnizate, ancheta privește o presupusă fraudare a fondurilor europene, prejudiciul fiind de peste 30 de milioane de euro.

Patruzeci de percheziții domiciliare sunt efectuate astăzi, 16 mai 2023, în mai multe locații din România și Franța, în cadrul unei anchete aflate în desfășurare condusă de Parchetul European (EPPO) din București cu privire la suspiciunea de fraudă care implică fonduri europene și naționale, în valoare de peste 30 de milioane de euro, potrivit unui anunț al Parchetului European (EPPO).

Parchetul European (EPPO) anchetează o presupusă schemă infracţională prin care erau emise scrisori de garanţie false către beneficiari de proiecte finanţate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva unor eventuale daune.

Perchezițiile au loc în București, Alba, Arad, Cluj, Constanța, Hunedoara, Iași, Mureș și Olt și în sudul Franței, în Roquebrune-Cap-Martin.

Potrivit anchetei, în perioada 2020 – 2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiază de finanțare UE, au fost emise mai multe scrisori de garanție de către bănci fictive sau entități financiare dubioase care nu dispuneau de numerarul necesar pentru acoperirea daunelor asigurate.

În special, o bancă fictivă care operează în Insulele Comore a emis scrisori de garanție prin care a asigurat autorităților publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro. În mod similar, instituțiile financiare care aparent operează în Cehia, Letonia și Spania au emis scrisori de garanție pentru a fi utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru, și fără fondurile necesare pentru acoperirea daunelor asigurate

Potrivit rechizitoriului, făptuitorii ar fi emis scrisori de garanție în numele unor entități fictive.

Pentru proiectele care beneficiază de finanțare UE, câștigătorul contractului finanțat de UE trebuie să depună o scrisoare de garanție de bună execuție, emisă de o instituție financiară care se obligă să plătească anumite sume de bani (valoarea garanției), în cazul în care serviciile nu sunt executate corect. În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primește un avans, acesta trebuie să depună și o scrisoare de garanție către autoritatea contractantă, asigurând recuperarea avansului.

Astfel, se presupune că făptuitorii bănuiți ar fi emis scrisori de garanție în numele unor entități financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul eliberării scrisorilor de garanție, suspecții au încasat sume importante de bani, pe care le-au folosit în interes propriu.

Prin urmare, în cazul în care un contractant nu îşi îndeplinea obligaţiile contractuale, autorităţile contractante nu puteau executa aceste scrisori de garanţie, deoarece entităţile emitente nu dispuneau de resursele financiare necesare.