Salariile bugetarilor, piatra de moară pentru buget și jalon în PNRR. Noua lege a salarizării trebuie să fie gata în 2023

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a explicat luni că Guvernul trebuie să facă o reformă a salarizării bugetarilor pentru că este jalon pentru a patra tranșă din PNRR. În plus, şi bugetul geme sub povara imensului aparat de stat.

„Cheltuielile cu salariile reprezentau 37% (din totalul veniturilor încasate – n.red.), eram printre primele locuri în UE, și aici la acest indicator trebuie să vedem cum îl ajustăm ca să vedem cum validăm jalonul”, a declarat Marcel Boloș la Digi24.

România și-a asumat în PNRR reducerea cheltuielilor cu salariile bugetarilor.

„Un lucru e cert, la această reformă avem de demonstrat Comisiei Europene un impact financiar semnificativ. Aceasta presupune că trebuie să venim cu soluții de sustenabilitate pe termen lung în ceea ce privește salariile.

Noi avem jalon pe trimestrul doi al acestui an, acest jalon, legea salarizării unitare este parte din cererea de plată numărul patru și termenul este luna decembrie.

Deci, din acest punct de vedere, timpul pe care îl avem la dispoziție este suficient pentru a oferi Comisiei o alternativă de validare a jalonului”, a adăugat Boloș.

„Condiția aceasta dură de sustenabilitate pe care noi am moștenit-o în PNRR nu va fi una ușoară și mă bazez pe negocierile și discuțiile pe care le-am purtat până acum pentru pensiile speciale”.

Ministrul a vorbit şi despre ce reduceri trebuie făcute.

„Sunt 110 miliarde de lei cheltuielile cu salariile. Noi, în anul 2021, din totalul veniturilor încasate, cheltuielile cu salariile reprezentau 37%, eram printre primele locuri în UE, și aici la acest indicator trebuie să vedem cum îl ajustăm ca să vedem cum validăm jalonul și să îl cuprindem în cererea numărul patru.

Nu știu să vă ofer un procent. Din experiența pe care o am cu pensiile speciale, ori de câte ori am prezentat măsuri care sunt bune pe fond, să zicem un impact de 0,01% din PIB este socotit de Comisie un impact nesemnificativ și trebuie să ne gândim de pe acum.

De la 0,3 la 0,5% din PIB este o măsură care poate fi luată în considerare de Comisie, dar e posibil să ne ceară un ansamblu de măsuri cărora să le simulăm impactul financiar în PIB și în felul acesta să facem dovada caracterului de sustenabilitate”.

Ciucă cere soluţii urgent, dar nu vrea concedieri masive
Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor să vină la ședința de guvern de miercuri cu măsuri de reducere a cheltuielilor necesare acoperirii unui gol de 20 de miliarde de lei din buget.

„Le-am cerut, în scris, pentru că am spus şi o repet, îmi asum orice decizie pe care o iau şi aici este vorba de responsabilitate.

Este responsabilitatea noastră faţă de români, nu putem să venim acum şi să îi înspăimântăm că urmează să rămână fără locuri de muncă, fără salarii, pentru că sunt soluţii la îndemâna Guvernului şi le-am cerut ca până miercuri să vină să îmi prezinte o situaţie de principiu cu modul în care pot să îşi chibzuiască cheltuielile.

Este absolut normal, sunt o serie întreagă de linii de buget care pot fi gestionate astfel încât să scădem cheltuielile”, a precizat premierul luni la prânz.

Ulterior, seara, a fost întrebat dacă trebuie să ne aşteptăm la concedieri masive.

”Fac apel la toţi factorii responsabili să nu ne ducem cu astfel de mesaje către cetăţeni, când nu s-a discutat absolut deloc despre acest lucru. Ştiu că au fost nişte mesaje. Fiecare dintre cei care au prezentat mesajele, au prezentat ipotezele care sunt pe masa oricărui decident.

Nu putem să spunem că aceste ipoteze nu sunt luate în calcul, dar la nivelul Guvernului şi am precizat foarte clar, inclusiv în scris, când am precizat să vină cu propuneri miercuri, pentru reducerea acestor cheltuieli, ca domeniile salarizare şi investiţii să nu fie afectate. Suntem în Săptămâna Mare, nu cred că trebuie să le dăm oamenilor asemenea mesaje. Îmi asum responsabilitatea pentru ce spun acum”, a adăugat Nicolae Ciucă.

Datele Eurostat arată că în 2020 salariile angajaților la stat reprezentau 33,8% din veniturile încasate, față de media europeană de 23,6%. În 2021, în România procentul a crescut la 37%, în timp ce media UE a scăzut la 22,4%. Iar procentul e în continuă creștere, având în vedere că tocmai a fost promulgată o lege care prevede majorări salariale de până la 50% pentru bugetarii care gestionează proiecte europene, iar finalul anului trecut a adus creșterea salariilor tuturor angajaților de la stat, cu excepția demnitarilor.