Caragiale trăiește. ”O scrisoare pierdută”, varianta 2023. Ministerul Educației susține că o sentință referitoare la premierul Ciucă, pe care trebuia să o atace cu recurs la Înalta Curte în termen de cinci zile de la primire, ar fi ajuns inițial la persoana anonimă VB, iar plicul cu sentința ”s-a primit” oficial la cabinet fix cinci zile mai târziu

Ministerul Educației Naționale susține, printr-un punct de vedere hilar transmis G4Media.ro de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), instituție subordonată MEN, că a respectat termenul de recurs de cinci zile, după ce Înalta Curtea a decis că ministerul a depus recursul în afara termenului legal în procesul în care premierul Nicolae Ciucă obținuse suspendarea analizei tezei sale de doctorat, suspectă de plagiat. Prin depunerea recursului în afara termenului legal, Ministerul Educației l-ar fi ajutat așadar pe premier să mențină sentința Curții de Apel, care a hotărât, în martie 2022, printr-o decizie extrem de controversată, suspendarea analizei tezei sale de doctorat. Anterior, jurnalista Emilia Șercan prezentase dovezi conform cărora teza de doctorat a premierului Ciucă era plagiată masiv.

Explicațiile Unității Executive din cadrul Ministerului amintesc de ”scrisoarea pierdută” a lui Caragiale.

Potrivit răspunsului transmis jurnaliștilor, comunicarea cu hotărârea Curții de Apel ”a fost primita in 30.06.2022, de către d-na VB la punctul de control al clădirii în care UEFISCDI are sediul”, cu precizarea că anonima VB nu este angajata instituției. Nu se știe cum, comunicarea instanței ajunge totuși la secretariatul UEFISCDI în data de 4.07.2022, adică fix cinci zile mai târziu, cât este termenul legal de recurs. Din acest motiv, Ministerul Educației susține că a formulat recursul în termen, deoarece oficial a înregistrat comunicarea pe data de 4 iulie, nu pe 30 iunie când a primit-o anonima VB, care nu lucrează în minister. Nimeni nu explică totuși cum se face că o persoană anonimă despre care instituția susține că nu era angajata ministerului și nu avea atribuții de primire a corespondenței intră în posesia unei comunicări de la instanță iar plicul ajunge fix cinci zile mai târziu la secretariatul UEFISCDI ”fără informare asupra faptului ca a fost primit la o data anterioară”, conform G4Media.ro.

Redăm mai jos integral explicațiile UEFISCDI, instituție subordonată Ministerului Educației Naționale:

”Referitor la Hotărârea privind tardivitatea recursului depus în dosarul 1057/2/2022, publicata pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție în data de 20.01.2023, menționăm faptul că UEFISCDI a depus recursul cu respectarea termenului legal prevăzut în art. 2553 din Codul Civil, astfel:

a) În data de 04.07.2022 s-a primit Comunicarea Hotărârii 364/2022, în plic adus de la punctul de control al clădirii din Strada Mendeleev 21-25, clădire care găzduiește și sediul UEFISCDI, la Secretariatul UEFISCDI, camera 321. Adresa a fost înregistrata cu nr. 1855/04.07.2022.

b) In plus, în data de 08.07.2022 a fost primită direct la UEFISCDI Comunicarea Încheiere – Îndreptare Eroare Materială Civilă a Hotărârii 364/2022 și a fost înregistrată cu nr. 1892/08.07.2022.
c) Deși UEFISCDI ar fi putut lua în calcul pentru răspuns comunicarea din 08.07.2022, a formulat recursul in termen de 5 zile, pornind de la data primirii comunicării inițiale, 04.07.2022.
d) Recursul a fost formulat în termen, transmis atât prin e-mail cât și prin poșta, în original.

La termenul din 19.01.2023,

– Magistratul asistent a prezentat referatul cauzei, moment în care a fost invocată, din oficiu de către Instanță, tardivitatea recursului depus în data de 08.07.2022.
– Consilierul juridic a solicitat să fie prezentate detalii despre data primirii Comunicării hotărârii la UEFISCDI, precum și numele persoanei care a primit plicul ce conținea Comunicarea.

Conform datelor prezentate de Instanță, Comunicarea a fost primita in 30.06.2022, de către d-na VB la punctul de control al clădirii în care UEFISCDI are sediul.

Menționăm ca d-na VB nu este angajata UEFISCDI și nu avea atribuții de primire corespondență pentru instituție iar Comunicarea a ajuns la Secretariatul UEFISCDI pe data 04.07.2022, fără nicio informare asupra faptului că a fost primită la o data anterioara.

-Instanță a încuviințat să fie transmise prin e-mail dovezile și probele care să justifice faptul că a fost primită Comunicarea la o alta dată, iar UEFISCDI a trimis următoarele înscrisuri și probe:

a) Comunicarea faptului că UEFISCDI își desfășoară activitatea administrativă în str. Mendeleev, nr. 21-25, București, într-o clădire în care activează mai multe instituții și care are un serviciu de paza la intrare. Persoana al cărei nume apare pe confirmare, nu se regăsește printre angajații UEFISCDI, plicul ajungând la UEFISCDI la data de 04.07.2022, fără informare asupra faptului
ca a fost primit la o data anterioară.

b) Copie a paginii din registrul de intrare/ieșire UEFISCDI din care rezultă clar data intrării/înregistrării la UEFISCDI. Având in vedere aceste aspecte, consideram ca UEFISCDI a depus recursul în dosarul 1507/2/2022, cu respectarea termenului legal, atât prin e-mail cât și prin poșta, așa cum a procedat în toate dosarele în care este parte.

Context

Pe data de 19 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins un recurs al Ministerului într-un dosar intentat, anul trecut, de premierul Nicolae Ciucă. Motivul: contestația a fost depusă în afara termenului legal! Prin urmare, judecătorii nu au mai analizat motivele recursului, ”pe fond”, acțiunea fiind respinsă ”pe excepție”. În acest dosar, Ciucă obținuse, în martie 2022, printr-o decizie extrem de controversată, suspendarea analizei tezei sale de doctorat pentru care, anterior, jurnalista Emilia Șercan prezentase dovezi conform cărora era plagiată masiv.

”Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale – Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării împotriva sentinţei nr. 364 din 1 martie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv. Definitivă. Pronunţată astăzi, 19 ianuarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.”

Astfel s-a încheiat unul dintre cele două demersuri prin care premierul Ciucă a luptat pentru a împiedica analiza, de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a tezei sale de doctorat. Prin această acțiune, în primă instanță, la Curtea de Apel București, pe 1 martie 2022, Ciucă obținuse din partea unui complet condus de judecătoarea Ionela Tudor, suspendarea analizei lucrării sale de doctorat pe care o susținuse în 2003 și pentru care, în ianuarie 2022, jurnalista Emilia Șercan prezentase dovezi că este plagiată în proporție de circa o treime.

Motivarea sentinței a făcut valuri în mediul politic și în rândul societății civile, după ce Tudor a invocat drept pretext al admiterii cererii de suspendare a analizei faptul că ”luând în considerare cariera profesională şi, în concret, cea politică a reclamantului, generarea unei astfel de ştiri are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului.

De asemenea, astfel de sesizări neconforme sunt susceptibile şi de a deveni arme ale adversarilor politici, important de menţionat fiind şi faptul că sesizările şi declanşarea verificărilor având loc în scurt timp de la preluarea de către reclamant a funcţiei de prim-ministru al României.”

Ulterior, Centrul de Resurse Juridice și mai multe ONG-uri au depus, la Inspecția Judiciară, o sesizare legată de modul de redactare al deciziei deoarece ar conține ”evaluări ale completului cu privire la stabilitatea conducerii executive a statului, la cariera politică a reclamantului sau la credibilitatea partidului din care face parte în fața electoratului, ceea ce are putea fi o încălcare a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor.” Inspecția Judiciară a clasat sesizarea, Centrul depunând o contestație care se află, în prezent, pe rolul Curții de Apel București.

În condițiile în care au existat aceste controverse care au adus dosarul de suspendare în atenția opiniei publice, este cu atât mai ciudată gafa Ministerului Educației de a depăși termenul legal în care putea depune recursul. Conform deciziei Curții de Apel București, putea face acest lucru în termen de 5 zile de la comunicarea sentinței.

În plus, una dintre regulile de bază din toate departamentele juridice, de la o primărie din mediul rural la cea a unui minister, este, înainte de redactarea unui apel/recurs/contestație, verificarea termenului legal în care acest lucru poate avea loc și încadrarea în acest termen care este menționat explicit atât în lege, cât și în minuta deciziei, dar și în motivarea acesteia.

Informațiile aferente judecății de la Înalta Curte indică faptul că instituția condusă la acel moment de ministrul Sorin Câmpeanu a depus două recursuri, pe 8 și 11 iulie, ambele, însă, în afara termenului legal. Vom publica punctul de vedere al Ministerului Educației legat de motivul pentru care recursul a fost depus cu întârziere de îndată ce acest răspuns ne va parveni.

Pe tema analizei lucrării rămâne, însă, de clarificat al doilea front deschis de Ciucă, un dosar și mai controversat, în care, în iunie 2022, premierul a obținut, tot în primă instanță, anularea celor trei sesizări care fuseseră depuse în vederea verificării tezei sale suspectă de plagiat. Și acest dosar se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, tot în urma unui recurs depus de Ministerul Educației. Primul termen al acestui proces este programat pentru data de 31 octombrie 2023.

Presa a dezvăluit, în iunie 2022, că sentința pe fond din acest dosar de la Curtea de Apel București a fost luată de judecătorul Marius Iosif care, anterior, fusese numit în înalte funcții guvernamentale de PNL – partidul condus la momentul judecății, de Nicolae Ciucă. Dosarul ar fi ajuns pe masa lui Iosif în urma trucării repartizării aleatorii prin intermediul ”metodei coperta”. Și acest aspect face obiectul sesizării Centrului de Resurse Juridice de la Inspecția Judicară, precum și al unui dosar instrumentat de Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului General. La puțin timp după decizia din dosarul lui Ciucă, Marius Iosif s-a pensionat.

De precizat că o decizie a Curții Constituționale de la jumătatea anului 2022 a scos CNATDCU din schema instituțiilor cu atribuții în verificarea suspiciunilor de plagiat din tezele de doctorat, un subiect care a fost în prim plan în spațiul public în ultima perioadă în contextul unor acuzații de acest gen pentru politicieni de vârf. Cu toate acestea, în rândul unor membri ai CNATDCU au existat interpretări ale deciziei Curții Constituționale.

A fost nevoie ca, în noiembrie 2022, la o ședință a Consiliului General al CNATDCU să vină noul ministru al Educației, Ligia Deca și șefii de la Juridic din Minister, aceștia transmițând mesajul conform căruia CNATDCU nu mai poate verifica teze de doctorat mai vechi de un an pentru care există indicii de încălcare a eticii academice.