Războiul din Ucraina a înclinat balanța puterii spre Europa de Est

Războiul din Ucraina a crescut influența țărilor din Europa Centrală și de Est cu opinii negative asupra Rusiei, a amplificat apelurile de extindere a UE și NATO și a diminuat puterea Franței și Germaniei, relatează NYT.

Invazia rusă în Ucraina a zguduit ordinea europeană și a fost un șoc pentru UE și NATO deopotrivă. Totodată, a evidențiat și a sporit influența țărilor din Europa Centrală și de Est.

„Centrul Europei se deplasează spre est”, spunea în august cancelarul german Olaf Scholz.

Polonia și țările baltice au fost promotoarele de frunte ale argumentului moral privind sprijinul necesar Ucrainei, în urma unui aproape vid de leadership în fazele inițiale ale războiului, când liderii tradiționali, Franța și Germania, au părut paralizați.

Războiul a fost un motor și a impus cu o nouă urgență lărgirea UE cu țările din Balcanii de Vest și nu numai, Ucraina și Moldova obținând statut de candidate.

Țările din estul și centrul Europei au fost în special vocale în presiunile pe care le-au făcut pentru trimiterea tancurilor, și, după luni de tatonări, au contribuit substanțial la înfrângerea rezistenței occidentale de a furniza aceste noi echipamente.

Miercuri, Scholz a anunțat decizia de a livra tancuri Leopard și de a permite altor țări să le ofere, urmat de Biden, care a promis la rândul lui tancuri Abrams.

Deplasare spre est

Războiul e de natură să accelereze schimbarea balanței de putere în Europa, care are o tendință să se distanțeze de „Vechea Europă”, ce prețuia și cultiva legăturile cu Moscova și să se deplaseze, împreună cu centrul său, spre membrii mai noi din est și din nord.

Timothy Garton Ash, istoric la Saint Antony’s College, Oxford crede că „Scholz are dreptate”: „Vocile europenilor din Europa Centrală și de Est sunt ascultate mai mult și luate mai în serios în cadrul consiliilor Europei, iar pe masa de lucru se află o agendă de extindere largă spre est.”

Cu un război major între granițele sale, Europa este în prezent mai mult despre putere hard decât anterior astfel că, în opinia istoricului, faptul că țări din Europa Centrală și de Est iau în serios problema securității „are impact”.

Polonia – care își îmbunătățește rapid armata, mărind efectivele și comandând multe arme noi și sofisticate – devine un jucător mai important atât în cadrul UE cât și in NATO.

Polonia a făcut cel mai activ lobby pentru a convinge un Berlin ezitant să trimită tancuri Leopard și să permită și altor țări să o facă.

„Puterea s-a deplasat spre est, iar Ucraina va cimenta această tendință”, a apreciat Jana Puglierin, directorul al Consiliului European pentru Relații Externe din Berlin. Se pot extrapola prea multe din războiul din Ucraina, a spus ea, „dar se observă un tipar clar în ceea ce privește leadership-ul moral”.

Modelarea narativei europene

Țările din centrul și estul Europei se consideră luptătorii pentru libertate și apărătorii valorilor UE împotriva dictaturii, notează Puglierin, explicând că aceste țări au avertizat demult asupra vederilor neoimperialiste ale lui Putin și dependenței europene de energia din Rusia, în timp ce țările europene vestice și-au menținut o atitudine naivă referitor la diplomație și la comerțul cu Rusia.

Reacționând devreme, aceste țări au contribuit la modelarea narativei europene, în timp ce „la Berlin și la Paris deopotrivă a existat un vid foarte mare, negociind cu Putin până la capăt și fiind surprinși de invazie”, a spus Puglierin.

„Țările din est s-au mișcat rapid și au fost mult mai credibile, iar noi am rămas muți și blocați.”

Germania și Franța au fost obligate să se confrunte cu eșecul politicii lor tradiționale de securitate europeană în ceea ce privește Rusia.

otodată, războiul a făcut ca aspirația lui Emmanuel Macron pentru o apărare europeană „autonomă” să pară fără substanță, având în vedere rolul sporit al NATO și al Statelor Unite în ultimul an.

Diminuarea influenței Franței și Germaniei

„Țările estice nu sunt mari fani ai apărării UE”, a apreciat Puglierin, explicând că acestea preferă SUA și NATO. La fel și Germania, care dorește să consolideze relația transatlantică.

„Astfel, Franța va pierde niște aliați și va fi în inferioritate numerică”, a adăugat ea.

Cu o poziție slăbită în Europa, cel puțin pentru moment, Franța va avea o influență mai scăzută în cadrul unei Alianțe Nord-Atlantice mai active și mai agresive. Pe de altă parte, NATO depinde mai mult de armele și de leadership-ul american decât înainte de război, în timp ce este de așteptat să se extindă în curând odată cu noile aderări ale Suediei și Finlandei.

Pe termen lung, „perspectiva unei Europe mai mari și mai estice va fi o sursă de mare putere pentru economia germană”, a spus Garton Ash, Ucraina reprezentând un potențial vast de dezvoltare.

Polonia, în prim-plan

„Noua importanță a Poloniei pentru NATO o face și mai importantă pentru” Uniunea Europeană, a declarat Wojciech Przybylski de la Res Publica, o instituție de cercetare cu sediul la Varșovia.

„Volumul achizițiilor de noi echipamente și modernizarea sistemelor de apărare o transformă într-o țară cu care trebuie să vorbești atunci când discuți despre asigurări de securitate și pace”.

Europa Centrală și de Est „oferă multă atitudine, chiar dacă substanța este încă în mâinile jucătorilor mai mari”. Războiul, a adăugat el, „a confirmat realitatea că Europa nu mai poate fi condusă de la Paris și Berlin”.

În viziunea lui Hans Kundnani, analist la Chatham House, are loc o schimbare psihologică în Europa: „Polonezii și central-europenii se simt mai încrezători, iar francezii și germanii sunt mai defensivi”, a spus el.

Totuși, economic vorbind, centrul gravitației rămâne in Vest, spune Kundnani, care se declară sceptic că aceste calități vor fi suficiente pentru mai multă influență la Bruxelles.

Luuk van Middelaar, un istoric al Uniunii Europene, este de aceeași părere, el subliniind diferenta dintre influența retorică asupra opiniei publice și o schimbare de ordin structural.

Citește și: Marea Britanie, Franța și Polonia salută decizia Germaniei privind livrarea tancurilor Leopard pentru Ucraina
„O mulțime de lucruri în U.E. nu au legătură cu Rusia, războiul sau apărarea, iar în privința acestor chestiuni echilibrul de putere nu s-a schimbat atât de mult. Franța și Germania sunt încă principale în aceste dezbateri economice”.

Totuși și sub acest aspect puterea „cuplului” francezo-german cunoaște o diminuare.

Middelaar a comparat situația actuală cu un alt eveniment care a zguduit Europa – căderea Zidului Berlinului și reunificarea Germaniei.

Liderii de la acea vreme, François Mitterrand și Helmut Kohl, au avut conflicte aprige cu privire la reunificare, dar erau colaboratori vechi.

Or, la momentul invaziei ruse în Ucraina cancelarul german Olaf Scholz era în funcție de mai puțin de trei luni.

„Nu a existat o relație de lucru sau o intimitate profesională, de care ai nevoie în astfel de momente”, a subliniat Middelaar, astfel că a existat „multă suspiciune internă” și „un disconfort subiacent cu privire la modul în care trebuie abordat acest nou continent în care Rusia este un dușman și Germania trebuie să își regândească modelul economic și politic”.