Iohannis, de la „toleranță zero” față de plagiat la toleranță maximă față de Bode și Ciucă

Scandalul de plagiat în care este implicat ministrul Lucian Bode a căpătat proporții după decizia UBB și cea a Tribunalului Sălaj. Dar atât PNL, cât și președintele Iohannis, autorul sintagmei „toleranță zero față de plagiat” sunt în „silenzio stampa”, în loc să-i ceară demisia.

Lucian Bode nu se deosebește prin atitudine sau reacții de alți politicieni sau oficiali ai statului care s-au aflat de-a lungul timpului în situații similare, fiind acuzați de plagiat.

Plagiatorii sunt consecvenți

După aflarea deciziei Tribunalului Sălaj, respingerea solicitării de suspendare a deciziei Comisiei de Etică a Universității Babeș-Bolyai, care a spus că teza de doctorat este „profund viciată”, Lucian Bode a scris pe Facebook că „Lupta pentru adevăr continuă” și a anunțat că a făcut o nouă plângere împotriva UBB, arată Europa Liberă.

Nimic nou sub soare. Și alți politicieni au ales metoda victimizării pentru a scăpa de acuzațiile de plagiat sau pentru a trage de timp.

Ultimul exemplu este cel al fostului ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, care, nevoit să-și dea demisia din funcție, a acuzat „habarniștii” și „analfabeții puri” că vor să „ blocheze cu orice preț” legile Educației.

Însuși premierul Nicolae Ciucă merge pe calea bătătorită de înaintașii săi într-ale plagiatului și a apelat la Justiție pentru a tărăgăna analizarea tezei sale de doctorat.

În cazul lui Cîmpeanu s-a primit undă verde de la Palatul Cotroceni pentru demisie, potrivit informațiilor Europa Liberă, ceea ce nu se întâmplă însă în cazul lui Lucian Bode.

Schimbarea la față a lui Iohannis

Dacă la cei acuzați de plagiat se poate observa o consecvență a comportamentului, nu același lucru se poate spune despre președintele Klaus Iohannis, care, înarmat cu proiectul „România educată”, a executat o răsucire cu 180 de grade în ce privește viziunea sa asupra politicienilor suspectați de plagiat.

În 2014, Victor Ponta se afla în plin scandal legat de plagiatul din teza de doctorat, așa că în timpul uneia dintre cele două dezbateri dintre candidații la prezidențiale, Klaus Iohannis nu a ratat ocazia să-l taxeze pe subiect.

„Oriunde în lume, dacă cineva care este prins, cineva dintre politicieni, este prins că a copiat și numai trei rânduri și a plagiat este obligat prin clasa politică să se retragă din politică”, spunea Iohannis.

În 5 iunie 2022 însă, în contextul plagiatului premierului Nicolae Ciucă, președintele Klaus Iohannis era mult mai puțin radical, ba de-a dreptul tolerant.

„Dacă vorbim despre chestiuni legate de plagiat, am discutat aceste spețe cu cei care se ocupă de ele, în speță Ministerul Educației, și am primit asigurări că toate procedurile sunt respectate și în continuare legislația pe care se lucrează va fi una modernă și care previne astfel de evenimente. În rest, credeți-mă că nu cunosc detalii despre ce se întâmplă acolo, nu sunt eu chemat să analizez lucrarea de doctorat a unui politician”.

În ce-l privește pe ministrul de Interne Lucian Bode, președintele nu a avut nicio poziție publică până acum, ca și PNL, de altfel.

De ce-l susține Iohannis pe Bode?

Întrebarea pe care și-o pun mulți oameni din societatea civilă, care au rezonat cu trecutele aserțiuni ale președintelui pe tema plagiatului, este de ce acesta nu dă un semnal pentru înlăturarea ministrului Lucian Bode din funcție.

Faptul că nu a avut nicio ieșire publică – nici măcar după decizia Comisiei de Etică de la UBB – arată că, deocamdată, președintele „se ascunde, deci îl acoperă pe Bode”, spune pentru Europa Liberă sociologul Ovidiu Voicu.

Explicațiile sunt două, consideră acesta:

„Prima e că sunt oamenii de încredere, puțini câți au rămas. Dl. Iohannis nu e chiar foarte stabil în PNL după ce a tot schimbat, pe Orban cu Cîțu, pe acesta cu Ciucă.

Al doilea motiv cred că e legat de relația cu PSD, dacă PNL începe să cadă foarte mult pe fondul unor scandaluri în perioada dinainte de rotativă, va fi tot mai dificil să negocieze anumite chestiuni legate atât de funcții, cât și de program, pentru că am văzut că domnul Ciolacu a început anul cu o ofensivă ideologică”, susține Ovidiu Voicu.

Chiar dacă potrivit Constituției, în mod formal, schimbarea unui ministru nu intră în atribuțiile președintelui, în realitate, Klaus Iohannis are un ascendent în PNL.

Mai exact, spune profesorul și analistul Andrei Țăranu, „PNL încă pare a fi dependent de Iohannis”.

„Dacă președintele ar ieși și ar spune ceva legat de Bode, nu cred că partidul l-ar mai susține nici măcar o secundă. Președintele ar putea să facă multe lucruri, să dea un semnal în interior, de exemplu, dar nu face”.

Dacă Iohannis ar da undă verde, o parte din peneliști ar începe să critice public, așa cum au făcut în cazul lui Cîmpeanu, „și atunci Bode nu ar mai avea șanse”, explică Andrei Țăranu.

Doar că liberalii, așa cum a arătat Europa Liberă, refuză orice declarație pe tema Bode&plagiatul.

Lideri ai PNL au declarat marți seară pentru Europa Liberă că situația ministrului Afacerilor Interne va fi discutată cel mai probabil în prima ședință a Biroului Politic Național (BPN), a cărei dată nu fost însă fixată.

O altă posibilă explicație a acestei excesive toleranțe față de Lucian Bode ar putea fi, consideră analiștii contactați de Europa Liberă, „afacerea BMV”. Este vorba de contractul dintre Poliția Română pentru achiziția a 600 de BMV-uri în valoare de circa 20 milioane de euro și un prieten al președintelui Iohannis, Michael Schmidt, unul dintre administratorii Automobile Bavaria SRL.

Plagiatorii sunt consecvenți

După aflarea deciziei Tribunalului Sălaj, respingerea solicitării de suspendare a deciziei Comisiei de Etică a Universității Babeș-Bolyai, care a spus că teza de doctorat este „profund viciată”, Lucian Bode a scris pe Facebook că „Lupta pentru adevăr continuă” și a anunțat că a făcut o nouă plângere împotriva UBB.

Nimic nou sub soare. Și alți politicieni au ales metoda victimizării pentru a scăpa de acuzațiile de plagiat sau pentru a trage de timp.

Ultimul exemplu este cel al fostului ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, care, nevoit să-și dea demisia din funcție, a acuzat „habarniștii” și „analfabeții puri” că vor să „ blocheze cu orice preț” legile Educației.

Însuși premierul Nicolae Ciucă merge pe calea bătătorită de înaintașii săi într-ale plagiatului și a apelat la Justiție pentru a tărăgăna analizarea tezei sale de doctorat.

În cazul lui Cîmpeanu s-a primit undă verde de la Palatul Cotroceni pentru demisie, potrivit informațiilor Europa Liberă, ceea ce nu se întâmplă însă în cazul lui Lucian Bode.

Schimbarea la față a lui Iohannis

Dacă la cei acuzați de plagiat se poate observa o consecvență a comportamentului, nu același lucru se poate spune despre președintele Klaus Iohannis, care, înarmat cu proiectul „România educată”, a executat o răsucire cu 180 de grade în ce privește viziunea sa asupra politicienilor suspectați de plagiat.

În 2014, Victor Ponta se afla în plin scandal legat de plagiatul din teza de doctorat, așa că în timpul uneia dintre cele două dezbateri dintre candidații la prezidențiale, Klaus Iohannis nu a ratat ocazia să-l taxeze pe subiect.

„Oriunde în lume, dacă cineva care este prins, cineva dintre politicieni, este prins că a copiat și numai trei rânduri și a plagiat este obligat prin clasa politică să se retragă din politică”, spunea Iohannis.

În 5 iunie 2022 însă, în contextul plagiatului premierului Nicolae Ciucă, președintele Klaus Iohannis era mult mai puțin radical, ba de-a dreptul tolerant.

„Dacă vorbim despre chestiuni legate de plagiat, am discutat aceste spețe cu cei care se ocupă de ele, în speță Ministerul Educației, și am primit asigurări că toate procedurile sunt respectate și în continuare legislația pe care se lucrează va fi una modernă și care previne astfel de evenimente. În rest, credeți-mă că nu cunosc detalii despre ce se întâmplă acolo, nu sunt eu chemat să analizez lucrarea de doctorat a unui politician”.

În ce-l privește pe ministrul de Interne Lucian Bode, președintele nu a avut nicio poziție publică până acum, ca și PNL, de altfel.

De ce-l susține Iohannis pe Bode?

Întrebarea pe care și-o pun mulți oameni din societatea civilă, care au rezonat cu trecutele aserțiuni ale președintelui pe tema plagiatului, este de ce acesta nu dă un semnal pentru înlăturarea ministrului Lucian Bode din funcție.

Faptul că nu a avut nicio ieșire publică – nici măcar după decizia Comisiei de Etică de la UBB – arată că, deocamdată, președintele „se ascunde, deci îl acoperă pe Bode”, spune pentru Europa Liberă sociologul Ovidiu Voicu.

Explicațiile sunt două, consideră acesta:

„Prima e că sunt oamenii de încredere, puțini câți au rămas. Dl. Iohannis nu e chiar foarte stabil în PNL după ce a tot schimbat, pe Orban cu Cîțu, pe acesta cu Ciucă.

Al doilea motiv cred că e legat de relația cu PSD, dacă PNL începe să cadă foarte mult pe fondul unor scandaluri în perioada dinainte de rotativă, va fi tot mai dificil să negocieze anumite chestiuni legate atât de funcții, cât și de program, pentru că am văzut că domnul Ciolacu a început anul cu o ofensivă ideologică”, susține Ovidiu Voicu.

Chiar dacă potrivit Constituției, în mod formal, schimbarea unui ministru nu intră în atribuțiile președintelui, în realitate, Klaus Iohannis are un ascendent în PNL.

Mai exact, spune profesorul și analistul Andrei Țăranu, „PNL încă pare a fi dependent de Iohannis”.

„Dacă președintele ar ieși și ar spune ceva legat de Bode, nu cred că partidul l-ar mai susține nici măcar o secundă. Președintele ar putea să facă multe lucruri, să dea un semnal în interior, de exemplu, dar nu face”.

Dacă Iohannis ar da undă verde, o parte din peneliști ar începe să critice public, așa cum au făcut în cazul lui Cîmpeanu, „și atunci Bode nu ar mai avea șanse”, explică Andrei Țăranu.

Doar că liberalii, așa cum a arătat Europa Liberă, refuză orice declarație pe tema Bode&plagiatul.

Lideri ai PNL au declarat marți seară pentru Europa Liberă că situația ministrului Afacerilor Interne va fi discutată cel mai probabil în prima ședință a Biroului Politic Național (BPN), a cărei dată nu fost însă fixată.

O altă posibilă explicație a acestei excesive toleranțe față de Lucian Bode ar putea fi, consideră analiștii contactați de Europa Liberă, „afacerea BMV”. Este vorba de contractul dintre Poliția Română pentru achiziția a 600 de BMV-uri în valoare de circa 20 milioane de euro și un prieten al președintelui Iohannis, Michael Schmidt, unul dintre administratorii Automobile Bavaria SRL.