Lider PSD: „Dacă marcăm articolele plătite în presă, văd adversarii strategia de comunicare”

Publicul s-ar putea să nu afle prea curând care articole sunt plătite de partide și nici ce site-uri încasează bani în urma contractelor cu formațiunile politice. Concluzia rezultă din poziția liderilor grupurilor parlamentare PSD și PNL din Cameră despre proiectul AEP privind finanțarea partidelor.

În mod oficial, toți parlamentarii și liderii politici spun că se luptă pentru mai multă transparență în cheltuirea banului public. Deși acest lucru este clamat în fiecare declarație politică, marile partide din Coaliție ascund destinația finală a banilor către presă și nici nu vor să schimbe această situație prea curând.

De asemenea, publicul nu știe când citește pe un site din România o știre plătită de un partid sau un produs jurnalistic.

AEP publică lunar pe site-ul instituției doar sumele brute plătite de partide pentru presă și propagandă, fără a menționa și site-urile care au încasat banii proveniți din subvenția partidelor.

Situația s-ar putea schimba dacă un proiect inițiat de AEP va ajunge rapid în circuitul parlamentar și ar fi îmbunătățit pentru mai multă transparență.

Președintele Autorității Electorale Permanente, Florin Mitulețu-Buică, a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că va propune ca valoarea contractelor partidelor cu presa să fie prezentată lunar pe site-ul instituției, iar toate articolele de pe site-uri, parte a unui contract cu un partid, să fie marcate cu un semn distinctiv.

Afirmațiile șefului AEP nu se regăsesc integral în proiectul pus în dezbatere publică, dar Mitulețu-Buică spune că va fi îmbunătățit înainte de a fi trimis guvernului.

Europa Liberă a încercată să afle de la principalii lideri din Parlament dacă vor ca acest proiect să fie adoptat rapid și dacă există obiecții asupra lui.

Partidele din România încasează în 2022 o subvenție de la bugetul de stat de 252 milioane de lei (peste 50 milioane de dolari). Peste 65 de milioane au ajuns în primele nouă luni către presă de la PSD și PNL, principalele partide din coaliția de guvernare. Destinatarii sumelor sunt necunoscuți.

Alfred Simonis (PSD): Materialele plătite de partide să apară într-un registru la 30 de zile după publicare

PSD este partidul care încasează anual cea mai mare subvenție de la bugetul de stat și, totodată, este partidul care folosește cel mai mult banii publici pentru a cumpăra articole în presă.

Suma se apropie de 75 de milioane de lei în ultimele 21 de luni.

Marcel Ciolacu nu a dezvăluit vreodată la ce site-uri ajung banii, refuzând să respecte legea 544 privind informațiile de interes public. Europa Liberă a adresat o solicitare PSD pe 25 iulie pentru a afla spre ce site-uri au mers banii, dar nu a primit un răspuns până în prezent. Legea stipulează că răspunsul trebuia oferit în 10 zile.

Liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Alfred Simonis, parlamentar de Timiș, afirmă că susține transparentizarea cheltuielilor din fondurilor publice.

Pune însă un dar și subliniază că transparentizarea nu ar trebui să ducă la situația în care concurenții politici ar afla strategia de comunicare a unui partid. Deputatul Simonis se teme că marcarea articolelor plătite de partid unor site-uri îi poate deconspira strategia politică.

„În ceea ce privește materialul folosit, tema și mesajul folosit, toate fac parte din strategia de comunicare…Dacă se știe în mod real fiecare articol promovat de un partid politic, apare firesc întrebarea dacă nu văd adversarii tăi în timp real în ce direcție te îndrepți, pe cine ataci, ce ataci. Nu persoane, ci unghiuri, direcții”, este poziția exprimată de Simonis pentru Europa Liberă.

Propunerea lui este ca marcarea articolelor plătite de partid să se facă la 30 de zile după publicare.

„Astfel te protejezi de un soi de publicare a propriei strategii. Dacă eu sunt un bun strateg, direcționez partidul într-o zonă, nu vreau ca nimeni în timp real să îmi recunoască strategia. Soluția pe care aș propune-o e ca la un timp de 30 de zile de la publicare, acestea să apară într-un registru ca fiind materiale promovate electoral”, a declarat Simonis.

Potrivit acestuia, marcarea articolelor plătite de partide ar face inutilă activitatea consultanților politici, care și așa „nu sunt ieftini”.

Lider PNL: Să fie marcate și articolele plătite de ONG-uri și firmele private
Din tabăra liberală, se vorbește tot despre transparentizare, deși partidul a refuzat să mai prezinte în 2022 site-urile care au primit bani de la PNL.

„Ne-am pronunțat mereu pentru transparentizare, orice prevedere în plus în norma legală cu privire la modul în care se realizează aceste cheltuieli e binevenită”, spune Gabriel Andronache, liderul grupului PNL din Camera Deputaților.

Crede că ar fi oportună marcarea articolelor plătite de partide, dar ar dori ca și materialele plătite de ONG-uri și firme private să aibă același statut.

„Foarte greu îmi dau seama când se vorbește despre digitalizare și despre soluții despre digitalizare că acel articol este plătit de o companie multinațională. Trebuie să știm care este jurnalismul de vocație și care este jurnalismul comandat.

Ionuț Moșteanu (USR): Ar fi mică revoluție, am îndoieli că se va întâmpla

USR prezintă lunar pe site-ul propriu toate contractele încheiate din banii de subvenție. Partidul a depus în Parlament un proiect pentru creșterea gradului de transparență privind banii publici.

„Ar fi o mică revoluție în ceea ce privește cheltuiala partidelor din banii publici. E o gaură neagră în care se duc acești bani și de acolo nu mai știe nimeni ce se întâmplă cu ei”, crede Ionuț Moșteanu, liderul grupului USR din Camera Deputaților.

Cu toate acestea, deputatul subliniază că are îndoieli că proiectul AEP va fi aprobat în Parlament.

„PSD și PNL au devenit principalii advertiseri în piață, cred că cheltuie mai mult decât Coca Cola sau Vodafone sau alte mari branduri. Asta e absolut de neînțeles într-o piață de publicitate”, afirmă Moșteanu pentru Europa Liberă.

Chiar dacă nu poate demonstra, deputatul crede că partidele plătesc site-urile pentru a fi promovate la televiziuni. În afara perioadelor de campanie electorală, partidele nu au voie să plătească pentru promovarea la tv.

„Când vedem că PNL dă 100.000 de euro unui site, e clar că suta de mii de euro nu poate fi explicată prin articole pe un site, indiferent de site. Nu are sens din punct de vedere economic. Orice director de marketing poate spune că e ceva ce miroase foarte urât”, este poziția liderului USR.

Printre site-urile care au încasat sume consistente de la PNL se numără realitateaplus.net, antena3.ro și rtv.ro. PNL are un contract și cu site-ul digi.ro, dar nu e un contract direct, ci prin intermediul unei agenții.

Lege, posibil la primăvară

Proiectul AEP are șanse minime să fie votat în Parlament în acest an. După ce proiectul este finalizat de Autoritate, el ar trebui să fie aprobat și în Guvern. După acest pas, ar ajunge în forul legislativ pentru vot.

„Decât să facem ceva pe repede înainte să iasă prost, mai bine facem ceva fundamentat și iese bine. Dacă legea vine în regim de urgență la Parlament, ar putea fi adoptată până la finalul anului. Dacă mai întârzie, s-ar putea să fie în februarie – martie. Nu e un capăt de țară dacă vrem să fim eficienți”, este calendarul făcut de Alfred Simonis de la PSD.

Social-democrații sunt cei care l-au susținut pentru funcția de la AEP pe actualul președinte.

Gabriel Andronache (PNL) precizează că, „realist vorbind”, proiectul se va discuta în primăvară.

„Mi-aș dori ca proiectul să treacă în acest an și să aibă și aceste modificări pentru mai multă transparență, dar am îndoielile mele când văd cum se comportă PSD și PNL”, a declarat Ionuț Moșteanu (USR).

Dacă proiectul nu va deveni lege în acest an, partidele vor beneficia de alte luni în care vor putea plăti articole în presă la secret, iar materialele nu vor fi semnalate corespunzător pentru marele public.

În luna septembrie, PSD a plătit 1,1 milioane dolari pentru promovarea în presă și propagandă, iar PNL a alocat 700.000 de dolari. USR a dat aproximativ 110.000 dolari, suma fiind în special pentru promovarea pe Facebook și Google.