Trei ONG-uri critică legea AEP de finanțare a partidelor. Bani publici la discreție, fără transparență și fără controlul Curții de Conturi
Legea propusă de AEP pentru finanțarea partidelor politice acordă subvenții și deconturi la discreție partidelor politice puternice, fără transparență și cu eliminarea Curții de Conturi din circuitul de control, și acordă puteri discreționare șefului AEP, spun trei organizații neguvernamentale.
Proiectul de finanțare a activității partidelor, pus în dezbatere publică de Autoritatea Electorală Permanentă, „este departe de a-și atinge obiectivele, mai ales în ceea ce privește transparența finanțării publice a partidelor politice”, spun experții de la Centrul pentru Inovare Publică, Expert Forum și de la Coaliția Cod Electoral ACUM.
În schimb, proiectul propus de AEP „aduce puține îmbunătățiri și are numeroare carențe”, având prevederi care „pun sub semnul întrebării buna credință a inițiatorului”, arată cele trei organizații neguvernamentale.
Cele trei organizații propun ca, prin modificările făcute, să crească transparența folosirii banilor publici de către partidele politice și mai multă integritate în domeniul finanțării lor.
„Sunt introduse tot felul de modificări care pot face mai mult rău legislației privind finanțarea partidelor, dar cea mai mare problemă probabil e cea legată de eliminarea Curții de Conturi” din circuitul de control, a declarat Septimius Pârvu, de la Expert Forum, într-o discuție cu Europa Liberă.
De asemenea, spune expertul, proiectul propus de AEP chiar limitează accesul la informație, pentru că definește ce se poate cere și ce nu se poate cere de la Autoritatea Electorală Permanentă din punctul de vedere al acccesului la informații publice, ceea ce încalcă inclusiv legea în domeniu.
Mai mult, șeful AEP a cerut bani pentru partide, depășindu-și competențele și rolul pe care îl are: de a controla partidele.
Patru partide primesc subvenții de 50 de milioane de euro
Experții celor trei organizații au făcut și un index al punctelor slabe ale proiectului AEP.
Astfel, nu există prevederi care să oblige partidele politice să prezinte direct cetățenilor felul în care folosesc banii publici, așa cum sunt obligați alți beneficiari de fonduri publice.
Sunt introduse doar unele raportări către AEP, care propune, însă, pentru sine o super-imunitate față de accesul la informații de interes public și își conferă puterea de a decide ce anume publică și ce nu.
Subiectul informațiilor publice este unul esențial, mai ales în contextul în care unele partide politice și AEP refuză să furnizeze informații care sunt de interes public.
Nu doar că modificările aduse legii nu vor duce la scăderea alocării de fonduri publice acordate prin subvenție de la stat partidelor, ci se propune creșterea consistentă a alocărilor suplimentare pentru campaniile electorale, prin creșterea plafoanelor de contribuții, și implicit de cheltuieli, pentru aproape toate tipurile de alegeri.
De exemplu, în campania pentru alegerea președintelui țării, contribuțiile însumate ale candidatului și partidului ce îl susține pot ajunge la echivalentul a 60.000 de salarii minime brute.