DNA va închide peste 500 de dosare de corupție cu un prejudiciu de peste 1,2 miliarde de lei

După aplicarea noilor reguli privind prescripția, în urma unei decizii luate în această săptămână de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au anunțat că sunt afectate 557 de dosare penale cu prejudicii totale de peste 1,2 miliarde de lei.

Ca urmare a Deciziilor Curții Constituționale a României din 2018 și 2022, dar și a Deciziei ICCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripția răspunderii penale, Direcția Națională anticorupție (DNA) a întocmit o situație estimativă privind impactul aplicării respectivei Decizii asupra dosarelor penale.

„În urma analizării cauzelor penale ale DNA, a rezultat că aplicarea directă a deciziilor menționate va avea consecințe asupra unui număr de 557 de cauze penale aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată”, au precizat reprezentanții Parchetul Anticorupție într-un comunicat de presă.

Datele brute ale DNA
În 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență se ridică la 150 milioane euro, „magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene”, se mai precizează în comunicatul DNA, parchet condus de procurorul-șef Crin Bologa.

Dosare aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA)

190 de dosare cu un prejudiciu estimat 648,2 milioane de euro. Valoarea totală a mitei și a traficului de influență din aceste dosare este de 50,9 milioane de euro.
Dosare în diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instanțelor) de judecată, în diferite stadii

367 de dosare cu un prejudiciu estimat 561,2 milioane de eur30.056 euro. Valoarea totală a mitei și a traficului de influență din aceste cauze este de 99,5 milioane de euro.
În perioada în care au avut cauze penale în lucru, „procurorii DNA au respectat prevederile legale în vigoare și au întocmit acte de întrerupere a prescripției răspunderii penale, conform Codului penal și Codului de procedură penală, începând din 1 februarie 2014 (data intrării in vigoare a noilor Coduri) și în conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR începând cu anul 2018 (de la data intrării în vigoare a Deciziei respective)”, mai precizează reprezentanții Direcției.

Concret, în considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR și în conformitate cu practica ICCJ, procurorii DNA au întrerupt cursul prescripției numai ca urmare a întocmirii unor acte din categoria celor care se comunică suspecților și inculpaților (începerea urmăririi penale in personam, punerea în mișcare a acțiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere în judecată, etc).

„Procurorii DNA vor fi consecvenți în dosarele în care se va invoca prescripția răspunderii penale și vor solicita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanței deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene și jurisprudența CJUE, care, printre altele prevăd obligația statului român de a cerceta și sancționa, într-o manieră efectivă, faptele de corupție și fraudarea fondurilor europene”, se mai precizează în comunicatul DNA.

Adevărații vinovați: politicienii
Din 2018 și până acum, parlamentarii și conducerea Ministerului Justiției au evitat să modifice legile pentru a nu se ajunge la această amnistiere în masă a faptelor penale.

Decizia de marți a Înaltei Curți nu face decât să constate că în perioada iunie 2018 (data primei decizii a CCR) și mai 2022 (data la care Codul Penal a fost amendat prin OUG) nu a existat nimic din punct de vedere legislativ în ce privește întreruperea cursului prescripției. În plus, hotărârea CCR se aplică retroactiv potrivit principiului legii penale mai favorabile.

Experta anticorupție Laura Ștefan spune pentru Europa Liberă că nu se poate arunca vina pe CCR sau Înalta Curte pentru ceea ce ar fi fost obligat să facă parlamentul.

„Parlamentul a adoptat o normă impredictibilă în 2014, iar când i s-a spus că nu e Ok, în loc să o pună în acord cu decizia Curții, nu a făcut-o timp de 4 ani, nu vorbim de 45 de zile așa cum spune legea. Și nu e singurul caz de acest fel, sunt probabil nenumărate altele care așteaptă”, spune Laura Ștefan pentru Europa Liberă.

Ulterior, în OUG 71 din 30 mai 2022 articolul 155 (al.1) a fost clarificat: „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”. Ordonanța de urgență a fost însă tardivă pentru că timp de patru ani, prin nepunerea în aplicare a deciziei CCR, s-a creat vidul legislativ care a produs tot haosul.

„Ar fi trebuit intervenit legislativ în secunda doi pentru a preveni astfel de daune. S-ar fi putut salva foarte multe, în nici un caz nu am mai fi avut situația de acum. Ordonanța din 2022 este un plasture cu apă sfințită pe o rană supurândă”, spune avocata Elenina Nicuț pentru Europa Liberă.