Laura Ștefan, Expert Forum, despre modificările radicale din legile justiției: Dispar prevederile legate de numirea și revocarea polițiștilor în poliția judiciară prin ordin al Procurorului General

Laura Ștefan, de la think-tank-ul Expert Forum, atrage atenția asupra mai multor modificări cu efect nociv din cele trei proiecte ale legilor justiției care intră miercuri în ședința de guvern, arată G4media.ro.

Prima modificare radicală este dispariția prevederilor legate de numirea și revocarea polițiștilor în poliția judiciară prin ordin al Procurorului General. Polițiștii judiciari sunt cheie în dosarele instrumentate de procurori, iar până acum procurorul general avea cuvântul decisiv în privința acestora. Prin eliminarea acestor prevederi din lege se deschide calea spre controlul politic asupra polițiștilor judiciari.

Iată schimbările cele mai importante sesizate de Laura Ștefan în proiectele promovate de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu:

1. Se elimina prevederile legate de numirea si revocarea politistilor in politia judiciara prin ordin al Procurorului General, precum si toate aspectele legate de detasarea unui numar de politisti de judiciar in cadrul parchetelor, la solicitarea Procurorului General. Se mentine in lege doar reglementarea la nivel de principiu a existentei politiei judiciare urmand ca toate celelalte aspecte sa fie detaliate printr-o lege speciala.
2. Se schimba filozofia reglementarii in materia raspunderii disciplinare a magistratilor. Daca pana acum titularul actiunii disciplinare era Inspectia Judiciara, de maine se adauga doi noi titulari ai actiunii: Procurorul General si Presedintele ICCJ. In cazul actiunilor pornite de ultimii doi rolul Inspectiei Judiciare devine formal deoarece Procurorul General si Presedintele ICCJ pot decide inceperea cercetarii disciplinare prealabile chiar in cazul in care Inspectia Judiciara propune contrariul (clasarea), respectiv sesizarea Sectiei de Judecatori sau a Sectiei de Procurori a CSM pentru exercitarea actiunii disciplinare. Toti titularii actiunii – Inspectia Judiciara, Procurorul General si Presedintele ICCJ – au dreptul de a contesta deciziile sectiilor CSM la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Cand Presedintele ICCJ este titularul actiunii acest mecanism pune in discutie egalitatea de forte, inclinand balanta, cel putin aparent, in favoarea Presedintelui ICCJ.
3. Bugetul aferent cheltuielilor de personal si cel aferent “altor drepturi intrinsec legate de cele personal” trec de la Ministerul Justitiei la ICCJ. Pe langa problema de capacitate pe termen scurt care poate fi surmontata, este neclar ce acopera formularea intre ghilimele – daca aici se includ drepturile salariale obtinute prin hotarari judecatoresti este necesar sa se prevada si o etapizare a platii acestora, asa cum de altfel se intampla in prezent cand bugetul e administrat de Ministerul Justitiei. Altfel exista riscul unui impas bugetar.
4. Proiectele elimina INM-ul din procedura de promovare a judecatorilor la ICCJ si de asemenea exclude judecatorii ICCJ din procedura de evaluare periodica a judecatorilor.
5. Se elimina procedura de revocare a membrilor CSM de catre Adunarile Generale ale judecatorilor si procurorilor pe motiv de neindeplinire corespunzatoare a atributiilor.
6. Inspectia Judiciara pierde rolul de ordonator principal de credite si devine ordonator tertiar, bugetul fiind inclus in bugetul CSM.