Ordonanţa privind modificarea Codului Fiscal adoptată: Termenul de intrare în vigoare a impozitului pe cifra de afaceri sau a opţiunii de impozit pe profit în HORECA este 1 ianuarie 2023. Ce măsuri se aplică de la 1 august

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu a anunţat, vineri, după şedinţa Executivului, adoptarea Ordonanţei privind modificarea Codului Fiscal: Termenul de intrare în vigoare a impozitului pe cifra de afaceri de 1% sau a opţiunii de impozit pe profit în HORECA a fost dus la 1 ianuarie 2023. Ministrul a spus că aceste măsuri prevăzute în Ordonanţă vor aduce între 1% şi 2% din PIB, la buget.

Ministrul Finanţelor a afirmat că România este într-un angajament de reformă accelerată, pe mai multe compenente, de realizare a consilidării fiscale, de foarte mult timp amânate şi care ne-a adus într-o procedură de deficit excesiv în 2020.

El a spus că procesul de reformă este şi din perspectiva elementelor de digitalizare a instituţiilor care se ocupă de colectarea veniturilor şi de eliminare a unor excepţii, din zona fiscală, care au condus la distorsiuni şi au produs fenomene cu efecte negative.

”Noi am anunţat de la începutul acestui an că această reformă se va face, o ajustare echilibrată între nevoia de a sprijini în continuare economia şi cetăţenii şi a proteja capitalul românesc şi veniturile şi a continua într-o zonă sustenabilă de asigurare a unui echilibru fiscal bugetar pe termen mediu şi lung”, a spus ministrul Finanţelor.

Adrian Câciu a menţionat că au avut loc dezbateri cu mediul de afaceri şi s-au făcut ajustări. ” Astăzi am adotat forma finală a Ordonanţei privind modificarea Codului Fiscal, sunt o serie de măsuri care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2023 şi câteva măsuri care intră în vigoare de la 1 august 2022”, a arătat el.

”O să accentuez această chestiune privind abordarea echilibrată pe aceastp reformă fiscală, pentru că au fost o serie de poziţii ale mediului poublic în care s-a solicitat o abordare mai radială”, a spus Câciu, afirmând că Guvernul a considerat că nu este oportun şi necesar să facă ajustări radicale de mediu fiscal ci să continue traiectoria de susţinere a mediului de afaceri, de reaşezare a sarcinei fiscale pe contributori.

În sectorul HORECA, ministrul Finanţelor a anunţat că termenul de intrare în vigoare a impozitului pe cifra de afaceri de 1% sau a opţiunii de impozit pe profit a fost dus către data de 1 ianuarie 2023.

”Modificări importante ale Codului Fiscal, în beneficiul economiei, din punctul nostru de vedere, o reprezentă extinderea facilităţii de scutire de impozit a profitului reinvestit şi pentru zona de dezvoltare, procesare producţie, pentru că avem acest feed-back din economie, şi economia reacţionează pozitiv atâta vreme cât este sprijinită”, a spus Câciu.

Ministrul a anunţat o serie de excepţii care sunt eliminate prin Ordonanţă, cum ar fi excepţia de cotă redusă de TVA de 5% la serviciile de restaurant, cazare şi catering şi revenirea la cota de 9% de TVA.

”La fel, o eliminare de cotă redusă de TVA de 9% la băuturile pe bază de îndulcitori sau zahăr şi revenirea la cota de 16%”, a mai spus ministrul.

Câciu a anunţat şi o diminuare a plafonului pentru care se acordă facilităţile la construcţii şi industria alimentară, de la 30.000 de lei la 10.000 de lei, începând cu data de 1 august şi o ajustare a accizelor la tutun, inclusis tutunul încălzit, începând cu 1 august şi la alcool, având în vedere că aceste accize, pe de o parte la tutun nu au fost actualizate în acest an, iar pentru alcool încă din 2015.

Adrian Câciu a anunţat şi eliminarea faclităţile privind deductibilităţile la tranzacţiile imobiliare şi revenirea la impozitarea la valoarea reală şi o ajustare a excepţiilor care sunt pe zona de microîntreprinderi, în sensul în care plafonul pentru care microîntreprindere poate funcţiona este de 500.000 de euro, începând de la 1 ianuarie 2023 şi condiţionarea de existenţa a minim unui angajat, limitarea a 20% la veniturilor din consultanţă şi management şi excluderea unor activităţi din obiectivul de ativitate al acestor microîntreprinderi, cum ar fi activităţi din domeniul bancar, asigurări, reasigurări, piaţa de capital şi al domeniului jocurilor de noroc.

Ministrul a anunţat şi o ajustare a cotei privind impozitul pe dividende, de la 5% la 8%, şi o ajustare a plafonului privind veniturile din activităţi independente, PFA, întreprinderi individuale, familiale, şi norma de venit, reducerea fiind de la 100.000 de euro la 25.000 de euro.

Adrian Câciu a mai spus că Ordonanţa prevede o limitare a beneficiilor impozitate favorabil, salariale, la 33%, faţă de salariul aflat în plată şi ajustarea modului în care se plătesc contribuţiile şi impozitul, la contractele part-time, evident cu păstrarea unor excepţii, dacă cumulul contractelor part-time este la nivelul unui salariu minim, atunci se plătesc contribuţiile proporţional cu cu contractele part-time, dacă nu, se plătesc contribuţii la nivelul salariului minim.

Pe de altă parte, există şi excepţiile cu privire la studenţi, elevi, pensionari şi persoane cu dizabilităţi.

”Am ridicat plafonul pentru care salariaţii din România beneficiază de reduceri, la 4.450 de lei, pentru cei care au persoane în întreţinere, şi am introdus reduceri suplimentare pentru cei care sunt tineri până la 26 de ani, sau pentru familiile care au câte un copil sau doi sau trei în întreţinere, în funcţie de numărul de copii fiind o deducere suplimentară de 100 de lei per copil.

Ministrul a mai spus că dialogul a fost foarte bun cu mediul de afaceri.

”Am observat în spaţiul public o serie de luări de poziţie, le-aş putea numi individuale, eu cred că toţi trebuie să facem un efort de a înţelege că ceea ce a însemnat la un moment dat o facilitate, pentru prezent, poate însemna o lipsă de drepturi pentru viitor”, a arătat Câciu, dând exemplul, ca fenomen, pe cei care lucrau pe microîntreprinderi, pe prestări servicii, fără a plăti taxele şi contribuţiile aferente sănătăţii sau pensiilor şi ulterior fiind lipsite de drepturile conferite de plata asigurărilor sociale de sănătate, dreptul la pensie, la sănătate.

Întrebat care este impactul acestor măsuri şi ce economii vor aduce la buget, ministrul a spus: ”Nu le-aş numi economii, însă de la 1% şi 2% din PIB”.