Ce postează judecătorul care a anulat sesizările de plagiat din doctoratul premierului Ciucă: jigniri, înjurături, aluzii politice

Contul de Facebook al judecătorului Marius Iosif, cel care a anulat sesizările de plagiat din doctoratul premierului Nicolae Ciucă, nu respectă reglementările și recomandările pe care trebuie să le respecte magistrații care accesează rețelele de socializare. Deși judecătorilor le este interzis să se implice public în politică, Iosif a distribuit și a comentat jignitor postări în care apăreau politicienii Dumitru Dragomir și Rareș Bogdan, arată G4media.ro.

O experiență neplăcută la cumpărături l-a provocat pe Iosif să înjure rețeaua din care face parte respectivul magazin și să o acuze de înșelăciune. Multe dintre postările sale au primit aprecieri din partea unui personaj controversat din serviciile secrete: Dumitru Dumbravă, un ofițer care a făcut vâlvă în spațiul public după ce, în 2015, a recunoscut implicarea SRI în Justiție. Cei doi au fost colegi de facultate la Iași, promoția Drept din 1996.

După ce a demisionat din magistratură în 2012 și a avut o experiență în avocatură, Marius Iosif a revenit ca judecător pe 1 septembrie 2019, inițial, la Tribunalul București, iar apoi, prin detașare, la Curtea de Apel din Capitală. În toamna lui 2020, două dintre comentariile sale la distribuirea unei fotografii și a unui video i-au avut ca țintă pe Dumitru Dragomir, la acel moment candidat la Consiliul General al Primăriei Municipiului București și pe Rareș Bogdan, lider PNL.

”Dacă nici nehoțul ăsta sănătos nu merită să fie ales consilier…”, a scris Iosif despre Dragomir, în timp ce, la Bogdan, surprins schimbându-și radical opinia față de primarul municipiului Iași, și el candidat la respectivele alegeri, judecătorul introducea filmulețul astfel: ”Cea mai veche meserie…”, cu aluzie la prostituție.

Tot în septembrie 2020, un incident la cumpărături i-a declanșat furia: ”Înșelătorie marca #MegaImage: În ultimele 2 zile (11-12.09.2020) am făcut de trei ori cumpărături de la magazinele Mega Image de pe Calea Dorobanților și de pe Radu Beller.

Am încercat să plătesc cu aplicația My Wallet (card pe telefon). De fiecare dată nu a funcționat (ba chiar o dată a fost scos raport de tranzacție aprobată, dar casa nu s-a deschis)… A trebuit să plătesc numerar. Verificându-mi contul bancar am descoperit că a fost debitat cu respectivele sume. Am mers să le solicit să îmi restituie banii. V-ați dat seama: ”Mergeți la bancă, nu e treaba noastră!”

Am fost la bancă: ”Ne pare rău, tranzacția apare ca autorizată de Dvs, nu avem ce face!” Am deschis câte un ticket la magazine, evident fără număr de înregistrare, că ce e aia? ”Dar l-am deschis, nu am cum să vă dau număr…” FMM Mega Image!!! Câte țepe tragi așa? Abia aștept ziua de luni să mă pun pe făcut plângeri penale!

V-am povestit toate astea să știți ce puteți păți… M-am gândit că vă poate fi util. După cum util le-ar putea fi și altora, însă doar dacă share…”

Nu este prima dată când lanțurile de magazine au intrat în colimatorul lui Iosif, după cum arată comentariul la distribuirea unui film: ”Evident, un experiment… Mega Image, Carefour, Lidl, Kaufland, lanțurili de retail care fac bani făăăăăăăăără număr: voi nu? Așa, de PR măcar…”

Verificările jurnaliștilor indică faptul că, ulterior primei postări, Mega Image SRL a intentat mai multe procese la Secția Contencios unde activează Iosif, în cadrul unor litigii comerciale. Curtea de Apel București, Mega Image SRL și Marius Iosif nu au răspuns întrebărilor legate de posibila prezență a ultimului în completuri de judecată în care parte a fost lanțul de magazine.

Unul dintre subiectele preferate ale lui Iosif pe contul personal de Facebook a fost cel legat de pensiile magistraților și controversele din spațiul public pe marginea acestui subiect. ”Felicit pe această cale clasa politică care 😉cu dăruire și abnegație s-a implicat pentru desăvârșirea orânduirii socialiste multilateral dezvoltate! Tot înainte, tovarăși! Cu mânie proletară să înfierăm obiceiul retrograd și burghezo-moșieresc al pensionării. Supun la vot constituirea unui colhoz, în care fiecare om al muncii magistrat să își aducă pensia spre binele obștesc…”, scria el în ianuarie 2020.

Surse din presă susțin că revenirea lui Iosif în magistratură, după mai mulți ani în avocatură, a avut ca scop obținerea unei pensii mari, în calitate de fost judecător.

Un ”Îndrumar de bune practici privind activitatea judecătorilor și procurorilor în spațiul social media/platformele online”, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii în anul 2019 preciza că ”Judecătorii şi procurorii sunt răspunzători de obligaţiile ce decurg din statutul profesiei de magistrat în interacţiunea cu utilizatorii reţelelor social media. (…) Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor din România promovează o delimitare clară a activității acestora de angajamente care vizează partide politice, competiția politică, interferenţa cu o cauză în curs sau exprimarea opiniei cu privire la probitatea profesională și morală a unui magistrat. Prin urmare, activitatea judecătorilor şi procurorilor pe platformele de socializare este supusă unor rigori specifice.”

În acest ghid se menționa că ”Sunt interzise publicarea și diseminarea de informații în sprijinul unui partid politic sau al unui candidat la alegeri sau afișarea de fotografii pe o rețea socială sau pe un profil social media care pot crea o legătură directă și clară a unui judecător sau procuror cu un partid politic. De asemenea, este interzisă orice iniţiativă politică sau promovare directă sau indirectă a unor strategii, idei sau măsuri ale unor partide politice, care poate crea o astfel de legătură. (…) În exerciţiul libertății de exprimare, judecătorii și procurorii trebuie să-și formuleze opiniile într-o manieră echilibrată care să nu afecteze nici măcar aparenţa de imparţialitate. (…) Judecătorii şi procurorii nu vor iniţia şi nu se vor implica în dezbateri pe reţelele de socializare în care sunt folosite injuriile, atacurile la persoană, precum și orice altă formă directă sau indirectă de manifestare de natură să aducă atingere demnităţii persoanei.”

Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii nu au răspuns întrebărilor G4Media.ro despre postările lui Iosif. Recent, judecătorul Cristi Danileț a fost exclus din magistratură pentru postări pe o rețea de socializare în care executa mișcări de karate în piscină sau tundea gardul viu din curtea casei sale.

Conform verificărilor, în perioada 2013-2020, 17 dintre postările lui Iosif au primit Like-uri de la unul dintre conturile de Facebook ale lui Dumitru Dumbravă, până în 2018, șef al Direcției Juridice din Serviciul Român de Informații.

Cei doi au absolvit Dreptul la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ne-a declarat un fost coleg comun de facultate. În 2015, Dumbravă a acordat un interviu în care a dezvăluit implicarea SRI în Justiție: ”(…) dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze.

Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate.” Nici Dumbravă și nici Iosif nu au răspuns la întrebarea legată de o posibilă colaborare în cadrul ”câmpului tactic” în prima perioada din magistratură a judecătorului, terminată în noiembrie 2012, prin demisie.

Jurnaliștii au dezvăluit, luna trecută, faptul că judecătorul Iosif a anulat sesizările de plagiat – depuse la o instituție subordonată Ministerului Educației – în cazul tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, președinte PNL, dosarul fiind intentat de acesta. Sesizările se bazau pe un articol publicat, în ianuarie 2022, de jurnalista Emilia Șercan. În motivarea deciziei, Iosif a scris că analiza lui Șercan este ”o simplă apreciere generală, în abstract, parţială, ieşită din context, trunchiată, pe baza unor texte alese de jurnalist”.