Apneea de somn și riscul cardiovascular – manifestări, tratament. Analiza unui medic ieșean
Dr. Maria Gavrilaș, medic primar Cardiologie și Medicină internă, Arcadia:
Sindromul de apnee în somn constă în oprirea respirației în timpul somnului, de la câteva secunde la un minut sau mai mult. Apare ca urmare a obstrucției intermitente, parțiale sau complete a căilor respiratorii superioare.
Relația dintre apneea de somn și afecțiunile cardiovasculare este deosebit de complexă. Numeroase studii au arătat că asocierea apneei de somn cu sindromul metabolic (din care face parte obezitatea, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și dislipidemia) ar fi calea intermediară prin care apneea de somn crește riscul de afecțiuni cardiovasculare cu peste 50% (cel mai semnificativ fiind riscul de insuficiență cardiacă, tulburări de ritm și accident vascular cerebral).
Mecanismul care duce la această asociere nu este pe deplin cunoscut. În principal este vorba de activarea sistemului nervos vegetativ simpatic, modificarea presiunii intratoracice, exagerarea stresului oxidativ, inflamația, toate favorizate de episoadele de apnee/hipoxie nocturnă.
Efectele mecanice cardiace sunt consecința modificării presiunii negative intratoracice ce determină creșterea presiunii transmurale a ventricolului stâng și consecutiv a postsarcinii, un consum miocardic crescut de oxigen, scăderea debitului coronarian, tulburări de contractilitate și relaxare micardică. De aici rezultă creșterea valorilor tensiunii arteriale și favorizarea apariției hipertensiunii arteriale, agravarea uneia preexistente sau apariția rezistenței relative la tratamentul antihipertensiv.
Aceleași mecanisme, în principal hipoxia intermitentă și dezechilibrul dintre activitatea sistemului nervos vegetativ simpatic și parasimpatic, pot induce diverse tulburări de ritm. Fibrilația atrială este una dintre aritmiile care apar frecvent, însă pot să apară și aritmii ventriculare, tulburări de conducere, bradicardie.
Alte anomalii care apar la pacienții cu apnee de somn sunt datorate tulburărilor factorilor de coagulare, activării plachetare, disfuncției endoteliale, consecința fiind vasoconstricția și creșterea rezistențelor periferice, cu efect direct asupra tensiunii arteriale, dar și cu favorizarea procesului de ateroscleroză coronariană.
» Aflați mai multe informații aici.