Valentin Cioromelea (AUR): România a ratat șansa de a sprijini relansarea turismului din Delta Dunării

România a ratat șansa de a sprijini relansarea turismului din Delta Dunării, consideră senatorul AUR Valentin Cioromelea, în condițiile în care Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a propus spre finanțare din PNRR proiecte care nu corespund nevoilor reale acele acestei zone. Situația este cu atât mai gravă, ținând cont că investițiile se vor face din bani sub formă de împrumut, și nu sub sprijin nerambursabil.

Cioromelea acuză ARBDD că a transmis către Ministerul Mediului un proiect elaborat în spatele ușilor închise, fără niciun fel de consultare cu societatea civilă, comunitatea științifică, agenții economice, organizații pentru protecția mediului național și internațional. Astfel, din cei 99 de milioane de euro solicitați pentru patru proiecte destinate Deltei Dunării, niciunul nu sprijină dezvoltarea „Turismului verde”.

Mai precis, Administrația Rezervației a trimis la Ministerul Mediului următoarele propuneri care să fie incluse în PNRR:

• Sistem integrat de comunicații și aplicații interne și externe, modelare hidraulică, evaluarea impactului schimbărilor climatice. Valoare: 52 milioane Euro
• Decolmatarea lacurilor Uzlina și Fortuna. Valoare: 35 milioane Euro
• Întreținerea canalelor domeniu public de interes național. Valoare: 5 milioane Euro
• Gestiunea deșeurilor în RBDD – teritoriu public de interes național. Valoare: 7 milioane Euro.

De ce avea nevoie Delta Dunării? În primul rând, finanțarea acelor investiții necesare tranziției către o economie sustenabilă, care nu are un impact negativ semnificativ asupra biodiversității. Multe dintre organizații au venit cu idei, planuri și proiecte pentru relansarea acestei zone în același timp pentru a o proteja prin încurajarea acelor practici turistice, care respectă natura și contribuie la conservarea peisajelor naturale, a ariilor naturale protejate, a speciilor și habitatelor de interes conservativ și a patrimoniului cultural, însă aceste idei nu au fost luate în considerare, a explicat senatorul Cioromelea într-o declarație politică pe această temă.

Proiectele depuse ar fi trebuit să vizeze:

• dezvoltarea activităților ecoturistice care să asigure venituri stabile, să aducă oportunități de dezvoltare pentru tineri, contribuind la crearea și susținerea de rețele antreprenoriale locale verzi;
• refacerea funcțiilor ecologice, utilizarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi (reconstrucția ecologică a zonelor umede) pentru creșterea rezilienței la efectele schimbărilor climatice (secetă, inundații) a comunităților locale, activităților economice (agricultură, piscicultură etc.) și refacerea ecosistemelor acvatice;
• investiții pentru atenuarea eroziunii versanților în cazul inundațiilor prin împădurirea terenurilor degradate;
• dezvoltarea infrastructurii de depozitare și procesare pentru micii producători, plus infrastructura  fermelor  aflate  în  lunca  Dunării  și  în  Delta  Dunării. Acestea pot să garanteze creșterea rezilienței la schimbările  climatice  în  zonele  vizate,  refacerea  ecosistemelor  acvatice  poate contribui la  dezvoltarea  socio-economică (inclusiv contribuție la PIB, asigurarea locurilor de muncă), precum și la securitatea alimentară.

„Rezervația Biosferei Delta Dunării, ultimul paradis natural al Europei și cea mai protejată arie naturală din România, a pierdut ! A pierdut din lipsă de transparență, din lipsă de competență și interes a instituțiilor publice ce o administrează, iar șansa de a putea reface această zonă, de a ajuta comunitățile umane și de a crește economic zona a fost pecetluită!”, a subliniat senatorul AUR Valentin Cioromelea.