Primul studiu din România despre impactul pandemiei: 4 din 10 români sunt în această situație

Primul studiu din România despre impactul pandemiei: 4 din 10 români sunt în această situație

Academicienii din România au realizat primul studiu legat de impactul pandemiei asupra românilor. Iar concluziile nu-s dintre cele mai bune.

Academicienii din România au finalizat primul studiu referitor la impactul celui aproape un an de pandemie în România. Analiza arată că 42% dintre români au suferit tulburări psiho-emoţionale din martie și până în prezent. Au contribuit specialiști de la Institutul de Psihiatrie Socola, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iaşi, Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie şi Universitatea Transilvania.

E vorba de prima cercetare de acest fel din România, iar concluziile nu-s deloc îmbucurătoare. Pe scurt, românii sunt mai trişti, mai furioşi, mult mai anxioşi şi au un sentiment sporit de singurătate, toate fiind efecte directe ale pandemiei.

Primul studiu din România referitor la pandemie

”Primul studiu din România despre despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătăţii fizice şi mintale a populaţiei arată că românii sunt mai trişti, mai furioşi, mult mai anxioşi şi au un sentiment sporit de singurătate, toate fiind efecte directe ale pandemiei SARS Cov 2. Specialiştii care au realizat acest studiu trag un semnal de alarmă în contextul în care rezultatele preliminare ale studiului arată că pandemia de coronavirus a avut efecte semnificative asupra sănătăţii mintale a populaţiei din România: 42% dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a stresului, iar aproximativ o treime dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a nervozităţii”, arată studiul.

Au fost analizate comportamentele și răspunsurile oferite de aproximativ 2.000 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 28 şi 50 de ani.

”Studiul arată că pandemia de coronavirus poate fi extrem de stresantă pentru unii oameni. Frica şi anxietatea pot fi copleşitoare atât în cazul adulţilor, cât şi al copiilor. Datele preliminare arată că unele condiţii medicale preexistente s-au intensificat la mulţi pacienţi, în timp ce la alţii s-au declanşat stări de anxietate, depresie şi neputinţă în faţa acestei noi provocări. Cercetarea face parte din programul COH-FIT, derulat la nivel internaţional”, relevă studiul.

Izolare pe internet și la TV

Un procent de 68% din persoanele intervievate a estimat o creştere a timpului petrecut urmărind mass-media, în încercarea de a gestiona situaţia. Alte metode de reducere a stresului şi ocupare a timpului au fost exerciţiile fizice, plimbările în aer liber, descoperirea unui hobby, petrecerea timpului cu animalele de companie şi chiar activitatea sexuală.

42% dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a stresului, care s-a dovedit mai pronunţată în rândul femeilor (46%) şi al adulţilor tineri (47%). Aproximativ o treime dintre cei chestionaţi  au raportat o înrăutăţire a nervozităţii, o agravare mai pronunţată în acest sens fiind raportată tot de femei (35%) şi de adulţii tineri (38%). În ceea ce priveşte singurătatea, mai bine de un sfert dintre respondenţi (28%) au raportat o înrăutăţire a acestei stări în perioada pandemiei, cei mai tineri manifestând o înrăutăţire mai pronunţată (36%).

Sportul a fost un refugiu bun, mai ales pentru femei, susține studiul.

Pentru femei, cele mai eficiente mecanisme de adaptare la Covid au fost găsirea de hobby-uri noi, utilizarea internetului şi exerciţiile fizice sau mersul pe jos. Pentru bărbaţi, jocurile şi intimitatea fizică / activitatea sexuală au fost strategii de gestionare mai importante a stresului decât în ​​cazul femeilor, în timp ce în rândul femeilor, utilizarea internetului şi a reţelelor sociale / interacţiunile sociale la distanţă au fost mai importante decât pentru bărbaţi.

”Diagnosticarea precoce a tulburărilor psiho-emoţionale este un pas important în instituirea unui tratament adecvat, atunci când este cazul, iar medicul de familie are şi trebuie să aibă un rol foarte important în acest demers. De la o uşoară tristeţe sau episoade de apatie, fiecare dintre noi poate să treacă, pe neaşteptate, la depresie, o tulburare psihică ce afectează aproximativ 5% din populaţia României”, a declarat dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru al Institutului de Psihiatrie Socola şi coordonatorul studiului COH-FIT în România.

Îndemn pentru obținerea de ajutor specializat

Chiar şi în cazul depresiei, vizita la medicul de familie oferă ocazia de a sta de vorbă cu un om de încredere, care ne cunoaşte situaţia de acasă, eventualele boli pe care le avem şi poate evalua dacă starea noastră de sănătate este alterată. În urma unei discuţii, medicul poate identifica dacă stările, trăirile noastre fac parte din statusul normal al situaţiilor dificile prin care suntem nevoiţi să trecem sau dacă persistenţa şi intensitatea lor ne poate dăuna sănătăţii, spun specialiştii.

”Este recomandat în această perioada să ne păstrăm calmul, să gândim raţional orice acţiune, înainte de a o întreprinde, să acceptăm că trecem printr-o situaţie pe care nu o putem controla, să ne stabilim o rutină zilnică. Dacă stăm acasă, să ne informăm din surse sigure, să ne acordăm timp în fiecare zi pentru relaxare sau meditaţie (băi prelungite, muzică, sport, yoga) dar cel mai important, dacă aceste activităţi nu ne ajută, putem să luăm legătura cu medicul nostru de familie pentru un ajutor specializat”, a mai spus Ovidiu Alexinschi.

Studiul are 3 componente, iar pe lângă datele preliminare strânse pe perioada pandemiei, specialiştii vor realiza noi chestionare la şase luni, respectiv un an de la finalul pandemiei, pentru a avea o perspectivă clară asupra dimensiunii efectelor psihologice şi emoţionale ale pandemiei.

”În perioada pandemiei, riscul de a suferi de depresie sau de alte tulburări psiho-emoţionale este amplificat de factori precum: sărăcia, lipsa sau pierderea unui loc de muncă, evenimente triste din viaţă, precum decesul unei persoane apropiate sau sfârşitul unei relaţii, boală fizică sau problemele asociate consumului de alcool sau droguri”, mai afirmă specialiştii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.