Cum va arăta noul Aeroport, ridicat de la zero cu bani de împrumut? Șeful CJ, de acord cu amplasamentul

Cum va arăta noul Aeroport, ridicat de la zero cu bani de împrumut? Șeful CJ, de acord cu amplasamentul

Aceasta este estimarea în lei a costului construirii infrastructurii de dincolo de pistă. Banii vor veni de la Banca Europeană de Investiţii, care va oferi împrumutul pentru partea de cofinanţare, şi fondurile europene nerambursabile.

O extindere de pistă în ambele capete, cu câte 300 de metri, căi de rulare de degajare rapidă, un terminal de pasageri de 45.000 mp pe două niveluri, o zonă de handling, sistem cargo de 5.000 mp şi platformă pentru tiruri, spaţii tehnice – acestea sunt obiectivele care vor fi construite într-un viitor aeroport dincolo de pista existentă. Toate apar în Masterplanul de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, care a studiat scenariul extinderii actualelor terminale şi cel al construirii unei noi aerogări. Valoarea totală estimată este de aproximativ 180 de milioane de euro, respectiv un miliard de lei cu TVA inclus, a declarat Cătălin Bulgariu, directorul general al Aeroportului Iaşi.

El a prezentat ieri planşele finale ale Masterplanului, care urmează să primească girul Consiliului de Administraţie al regiei, înainte să ajungă în dezbaterea consilierilor judeţeni. Masterplanul este studiul de prefezabilitate „care, odată aprobat de proprietar (CJ, n.r.), să luăm certificatul de urbanism şi să începem edificarea fiecărui obiectiv din acest plan şi realizarea proiectelor de finanţare pentru fiecare dintre ele – adică vom trece la etapa de fezabilitate, astfel încât să depunem proiectele şi să începem finanţarea acestui proiect de investiţii“, a explicat Bulgariu.

Pe actualul amplasament, un terminal extins va avea tot 45.000 mp. Concentrarea investiţiilor aici este mai ieftină, „ajunge la 758 de milioane de lei cu tot cu TVA“, a spus directorul aerogării. Aşadar, avantaj vest. Riscul de implementare a investiţiilor favorizează de asemenea actuala infrastructură aeroportuară.

În schimb, pentru zona de est există deja un Plan Urbanistic Zonal, pe când pe amplasamentul de acum nu există. Obţinerea unui PUZ necesită minim şase luni, deci avantajul este pentru investiţia de dincolo de pistă.

Procesarea pasagerilor, trafic aerian, mişcările aeronavelor etc. pun din nou în avantaj partea de est. Tot estul este preferat şi în ceea ce priveşte efectul asupra mediului.

Concluzia autorilor studiului Masterplanului este că un aeroport construit dincolo de pistă este o soluţie mai avantajoasă decât extinderea limitată pe amplasamentul de acum al celor trei terminale de pasageri.

Reprezentanţii Băncii Europene de Investiţii vor stabili nivelul de îndatorare după o analiză cost/beneficiu şi pe baza tarifelor pe care le aplică Aeroportul. În funcţie de nivelul de cofinanţare posibil prin acest împrumut, se va fixa şi suma pentru care regia va putea să aplice pe programele pe fonduri europene, a spus directorul general al regiei. Dacă acest lucru se va întâmpla la primăvară, anul viitor va putea să demareze licitaţia pentru proiectare şi execuţie. Finalizarea trebuie să aibă loc cel mai târziu pe 31 decembrie 2023.

Dacă Aeroportul se va muta dincolo de pistă, actualele construcţii vor primi o altă destinaţie, a subliniat Cătălin Bulgariu. El a dat exemplul alocării unor spaţii pentru companiile aeriene, inclusiv cele de business (săli de briefing, de repaus etc.). „Toate spaţiile de aici vor avea o altă utilizare“, a menţionat el.

Planul construirii unui nou aeroport dincolo de pistă are sprijinul noului preşedinte al CJ. Într-un interviu acordat ziarului nostru înainte de alegeri, Costel Alexe a vorbit despre acest „proiect nou de care Iaşul şi regiunea au nevoie, un proiect care să însemne o perspectivă de dezvoltare pentru 20-30 de ani şi care să ofere locuitorilor, antreprenorilor, turismului, mediului investiţional perspectiva unei dezvoltări de ansamblu“.

Alexe a adăugat aici şi ideea realizării centrului intermodal, „care va avea capacitatea de a contribui la relansarea traficului de marfă în zona Nord-Est, cât şi a schimburilor economice cu spaţiul ex-sovietic“.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Releated

Cele mai cunoscute vedete din România vor ajutor de stat!

Cele mai cunoscute vedete din România vor ajutor de stat!

Peste 90 de artişti români, între care Delia, Antonia, Carla’s Dreams, Connect-R, Horia Brenciu, Inna, Loredana, Paula Seling, Smiley, Ştefan Bănică, Vama şi Voltaj, i-au adresat o scrisoare deschisă premierului în care solicită includerea artiştilor în schema de ajutor de stat destinată sprijinirii sectorului cultural. În scrisoarea deschisă, adresată deopotrivă vicepremierului şi ministrului Culturii, artiştii […]